Doar în 2017, circa 25 de mii dintre ai noştri au devenit cetăţeni ai altor state din Uniunea Europeană. Suntem astfel pe primul loc în topul europenilor care-şi caută altă ţară, depăşiţi doar de emigranţi din Maroc, Albania, India şi Turcia.

Evodia Apopei a plecat în Italia împreună cu părinţii. Tatăl ei lucra în construcţii, iar mama era croitoreasă, însă au reuşit să-şi facă un rost departe de ţară.

Acum, o posibilă întoarcere în România este foarte departe de planurile ei. Tânăra recunoaşte că obţinerea cetăţeniei italiene i-a adus mari avantaje.

Evodia Apopei, cetăţean roman-italian: ”În primul rând, eşti văzut diferit în toate instituţiile la care mergi. Ca să cumperi o casă, te ajută mai mult statul. În cazul meu, că eu lucrez în fabrică şi am decis să merg din nou la şcoală, statul mi-a permis, că sunt italiancă, să fac mai puţine ore la muncă pe aceeaşi bani. Când mi-am luat o maşină nouă, nu a trebuit să plătesc avans”.

Fraţii Remus şi Romulus Dimache au crescut în Bucureşti, însă de mulţi ani România nu mai e “acasă” pentru ei. S-au mutat în Croaţia, la Split, acolo unde au devenit cei mai cunoscuţi balerini.

Remus şi Romulus Dimache, balerini: “Ne-au apreciat croaţii şi ne-au oferit ei cetăţenia prin interes naţional. Avem foarte multe avantaje materiale. De exemplu, la bancă, dacă eşti cetăţean străin nu ai niciun drept, nu poţi să obţii credite...aşa...ne-am cumpărat o casă.”

Şi Robert Fărcaş s-a mutat cu familia din Roman, judeţul Neamţ, în America şi acolo a rămas. Conduce un service de electronice şi nu-l mai bate gândul să revină. “La momentul actual nu cred că m-aş mai întoarce în România. Ca să obţii cetăţenia trebuie să ai un green card pe 5 ani, după 5 ani poţi să aplici pentru cetăţenie.”

Doar în 2017, 25.000 de români au dobândit cetăţenia unui alt stat din Uniunea Europeană. Cei mai mulţi au ales Italia, Germania şi Marea Britanie. Suntem, astfel, pe primul loc în Uniune la numărul de persoane care pleacă, definitiv, din ţară de origine în altă ţară din Europa, urmaţi de polonezi şi britanici.

Dacă până acum românii au plecat din cauza sărăciei, mai nou aspiră la un alt statut, spun sociologii.

Ioan Hosu, sociolog: “Aceste întoarceri devin din ce în ce mai dificile - doresc un alt tip de carieră, alt nivel de salarizare, alte condiţii educaţionale, medicale. Ceea ce este îngrijorător este amplitudinea acestui fenomen.”

Nu e uşor să obţii statut de cetăţean străin: în Italia, printre alte condiţii, trebuie să ai rezidența legală măcar 4 ani. Iar pentru Marea Britanie ai nevoie de un permis de şedere permanentă, pe care îl obţii abia după cinci ani.

În Germania, cerinţele sunt şi mai severe: una dintre ele este că trebuie să locuieşti acolo timp de 8 ani şi să dovedeşti că te poţi întreţine. În toate ţările cunoştinţele de limbă sunt obligatorii.