Liderii principalelor organizatii sindicale au anuntat, la iesirea de la negocieri, ca ministrul Muncii, Ana Costea, a decis retragerea proiectului Ordonantei privind salarizarea in sectorul bugetar.

"Ministrul Muncii, doamna Ana Costea, si-a asumat raspunderea de a retrage in mod oficial din cadrul Guvernului acest act normativ. Este un pas inainte in vederea rezolvarii problemelor pe care noi le-am semnalat.(..) este un act normativ care trebuie dezvoltat foarte clar chiar daca este vorba de conditionari financiare si de a-l face functional si a corecta disfunctionalitati constatate la alegea actuala de salarizare", a spus Bogdan Hossu, presedintele CNS Cartel Alfa, la finalul discutiilor de la Ministerul Muncii, scrie Agerpres.

De asemenea, potrivit lui Marius Nistor, presedintele Federatiei Spiru Haret, actualul proiect nu ar face altceva decat sa accentueze "starea de haos existenta, din punct de vedere salarial, in sectorul bugetar".

"Felicitam pozitia ministrului Costea pentru ca, in urma discutiilor purtate cu confederatiile sindicale si reprezentantii federatiilor bugetare, a luat decizia retragerii acestui proiect de Ordonanta care n-ar face altceva decat sa accentueze starea de haos existenta din punct de vedere salarial in sectorul bugetar", a spus Nistor.

Consilierul ministrului Muncii, Cosmin Andreica, a declarat ca insasi Ana Costea a cerut retragerea proiectului, adaugand ca daca ordonanta se va regasi, miercuri, pe masa Guvernului, aceasta este dispusa sa isi inainteze demisia.

Surse oficiale, citate de Agerpres, au declarat ca mai multi ministri si consilieri guvernamentali care au lucrat la redactarea proiectului de ordonanta privind salariile bugetarilor se vor reuni la Guvern marti dupa-amiaza, dupa discutiile cu sindicalistii de la Ministerul Muncii.

Principala nemultumire a sindicalistilor a fost legata de faptul ca proiectul privind salarizarea in sistemul bugetar nu rezolva marile discrepante in salarizarea personalului din acest sector, ba mai mult, sunt si situatii in care salaiile scad.

“Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant, analizand proiectul Ordonantei de urgenta privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, care urmeaza a fi adoptat in cel mai scurt timp, a constatat ca acesta nu rezolva marile discrepante in salarizarea personalului bugetar pe care le-am sesizat in numeroase randuri, atat guvernului actual, dar si celor care l-au precedat! Mai mult, din grilele de salarizare propuse de Guvernul Ciolos, se constata ca pentru anumite categorii de cadre didactice si pentru personalul didactic auxiliar, salariile propuse sunt mai mici decat cele actuale cu: 7% pentru educatoarele si invatatorii debutanti, categorii care vor fi salarizate la nivelul salariului minim brut pe economie; pana la 29% pentru invatatorii si educatoarele cu studii medii; 6% pentru profesorii debutanti; 6% pentru informatician IA; 6% pentru administrator financiar gradul I”, precizeaza federatia sindicala.

In acest context, potrivit FSLI, cei peste 178.000 de salariati din invatamantul preuniversitar, membri de sindicat ai organizatiilor afiliate, nu accepta o astfel de lege de salarizare.

“Am informat in mod public ca, dupa majorarea salariala de aproximativ 25% din anul 2015, salariul unui profesor debutant este de circa 1.100 de lei net, iar al unui profesor la final de cariera este de aproximativ 2.400 lei. Daca un salariu de 1.100 lei net - al unui profesor debutant - este mult prea mare si Guvernul Ciolos a inteles ca trebuie sa il reduca cu 6%, iar un invatator debutant trebuie sa primeasca salariul minim pe economie, Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant cere ca actualul Guvern sa-si dea demisia de onoare”, mai subliniaza sindicalistii.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului privind salarizarea personalului platit din fonduri publice s-a discutat, marti, cu sindicatele, la Ministerul Muncii.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, documentul urmareste eliminarea suprapunerilor salariale datorate cresterii salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, care a condus la suprapunerea primelor 24 de clase de salarizare din Legea-cadru nr.284/2010, eliminarea nivelurilor diferite de salarizare pentru aceeasi functie, in cadrul aceleiasi institutii, eliminarea egalizarii salariilor pentru persoane cu vechime in munca diferita, eliminarea suprapunerilor salariale pentru angajatii care au studii diferite (studii superioare, studii medii, studii generale), precum si stabilirea si calcularea salariilor in baza unui singur act normativ.

Astfel, raportul intre salariul de baza minim si cel maxim in sectorul bugetar va fi de 1 la 12. Cel mai mic salariu de baza va fi de 1.250 lei, pentru functii cu studii medii si generale, iar cel mai mare de 15.000 lei, pentru functia cu cea mai mare responsabilitate in stat. Salariile de baza pentru fiecare functie vor fi stabilite, in raport de studii, grade/trepte profesionale si gradatii. Promovarea in grade/trepte profesionale se va face de regula pe un post vacant, din 3 in 3 ani, sau conform unor reglementari din statutele proprii.

De asemenea, in nota de fundamentare se precizeaza ca avansarea in gradatii se va face din 5 in 5 ani, cu exceptia primei gradatii care se va acorda dupa 3 ani.

Efortul financiar brut necesar implementarii proiectului de ordonanta de urgenta va fi de 2,344 miliarde de lei, iar impactul net va fi de 1,503 miliarde de lei.