În câştigul salarial mediu lunar sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

”În luna mai 2020, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.188 lei, cu 13 lei (-0,2%) mai mic decât în luna aprilie 2020. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.179 lei, în uşoară scădere faţă de luna precedentă cu 3 lei (-0,1%)”, arată datele INS.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (7.772 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.394 lei).

Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,5%.

În ceea ce priveşte câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real a fost 100,2% pentru luna mai 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 99,9% pentru luna mai 2020 faţă de luna precedentă.

În luna mai 2020, comparativ cu aprilie 2020, în activităţile din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât scăderi, cât şi creşteri faţă de luna precedentă.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna aprilie 2020 au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către mulţi agenţi economici, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte) sau de remunerarea parţială a salariaţilor din unele activităţi economice. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale (inclusiv pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mari faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 16,7% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), cu 16,2% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 14,9% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile precedente.

De asemenea, salariile au scăzut între 6% şi 12% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), transporturi aeriene, telecomunicaţii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de servicii anexe extracţiei; între 3,5% şi 5,5% în industria metalurgică, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea băuturilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de editare.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna aprilie 2020 au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici ca urmare a încetarii stării de urgenţă şi a introducerii unor măsuri de relaxare, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 20,9% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, ca urmare a acordării de prime ocazionale; cu 15,2% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), respectiv cu 11,3% în fabricarea de mobilă, ca efect al reluării activităţii, dar şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie; între 4% şi 8% în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, alte activităţi industriale n.c.a., activităţi de poştă şi de curier, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice,prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), hoteluri şi restaurante.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteriale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: în învăţământ (+5,4%), ca urmare a plăţii cu ora a cadrelor didactice, în sănătate şi asistenţă socială (+3,2%), ca urmare a continuării acordării stimulentului de risc pentru personalul medical implicat în tratarea pacienţilor cu COVID-19, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv în administraţia publică (+1%).

Câştigul salarial mediu brut lunar se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaţilor.

”În contextul situației cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice infra-anuale, operative, pot prezenta un grad de fiabilitate, acurateţe, completitudine şi comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăţilor apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgență/alertă pe întreg teritoriul României. Aceste dificultăţi au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unităţi economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituţiile cu atribuţii în domeniu, de suspendarea temporară a activităţii unui număr semnificativ de unităţi economico-sociale sau chiar de încetarea activităţii unora dintre acestea”, precizează INS.