Românii muncesc pentru mâncare și facturi. O familie câștigă, în medie, sub 1.000 de euro pe lună, din care cheltuiește 85%
Potrivit INS, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor).
Veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.186 de lei lunar pe gospodărie (1.615 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 356 lei lunar pe gospodărie (137 lei pe persoană).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,7%), veniturile din agricultură (1,4%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1%) precum şi veniturile în natură (7,8%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,6%).
"Mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural", precizează INS.
În ceea ce priveşte cheltuielile totale, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, de doar 0,4%.
"Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul I 2019, în medie, 33,2% din consumul gospodăriilor."
Pe primul loc în structura cheltuielilor totale de consum se află cele cu produsele agroalimentare şi băuturile nealcoolice (33,2%), urmate de cele cu locuinţa, apa, electricitatea, gaze şi alţi combustibili (18,6%), băuturi alcoolice şi tutun (8,1%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (6,8%), sănătate (5,25%).
La polul opus, românii cheltuiesc cel mai puţin pentru educaţie (0,5%) din total cheltuieli, dar şi pentru recreere şi cultură (2,9%).