La 1 ianuarie 2019, România avea 19,4 milioane de locuitori.

Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, potrivit INS.

Declinul din 2018 este mai mare decât cel înregistrat în 2017, când populaţia rezidentă în România a scăzut cu 120.700 de persoane. La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă în România număra 19,524 milioane persoane, arată statisticile oficiale.

Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ, numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuţilor-vii cu 75.729 persoane (71.125 persoane în 2017).

De asemenea, soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată a fost negativ (-57.582 persoane).

”România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2018 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 57.000 persoane. În cursul anului 2018, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (59,6%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (54%)”, se arată în comunicat.

La 1 ianuarie 2019, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10,45 milioane persoane, în scădere cu 0,5% faţă 1 ianuarie 2018. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2019 a fost de 9,934 milioane persoane, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2018 remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 116,3 (la 1 ianuarie 2018) la 118,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2019).

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2018 remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 116,3 (la 1 ianuarie 2018) la 118,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2019).

Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie s-a menţinut la valoarea determinată pentru 1 ianuarie 2018 (15,6%), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0,3 puncte procentuale (de la 18,2% în 2018 la 18,5% la 1 ianuarie 2019). Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 51,1 (la 1 ianuarie 2018) la 51,9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2019), potrivit INS.

Experţii se aşteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare. Astfel, populaţia României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), publicat în iulie 2015.