Documentul are la bază rezultatele a 58.100 interviuri realizate în 83 de oraşe şi arată că, în 2019, nouă din 10 persoane s-au declarat satisfăcute de viaţa în oraşul lor.

"Oraşele adăpostesc aproximativ 40 % din populaţia UE. Acestea se află în prima linie a unora dintre cele mai acute provocări cu care se confruntă Europa. Infectările cu coronavirus, de exemplu, au ajuns mai întâi în oraşele mai mari şi mai conectate din Europa, precum Milano şi Madrid, înainte de a se răspândi în centrele mai mici şi în regiunile predominant rurale. Prin urmare, este extrem de important să fim conştienţi de nevoile persoanelor care trăiesc în oraşe, nevoi care să ne orienteze în procesul de elaborare a politicilor", a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

În cele mai multe oraşe din Europa de Est, conform sondajului, majoritatea consideră că li s-a îmbunătăţit calitatea vieţii în ultimii cinci ani. În plus, rezidenţii din oraşele mai mari au tendinţa de a utiliza mai puţin autoturismele şi mai mult transportul public. În ceea ce priveşte incluziunea socială, oraşele sunt mai primitoare decât ţara în cauză în general, atât cu imigranţii, cât şi în ceea ce priveşte comunitatea LGBTI.

Bucureștenii, între cei mai nemulțumiți de zgomot

Potrivit Raportului CE, cetăţenii din Bucureşti se află printre cei mai nemulţumiţi europeni cu privire la nivelul de zgomot din oraşul lor.

În top 10 oraşe unde cetăţenii sunt mulţumiţi de nivelul de zgomot se află cele din nordul Europei. Cei mai mulţumiţi sunt cetăţenii din Oulu (Finlanda), în proporţie de 88%, urmaţi de cei din Malmö (Suedia), Dublin (Irlanda) şi Aalborg (Danemarca), cu 86%. La polul opus, cei mai puţin mulţumiţi de nivelul de zgomot sunt rezidenţii din Bucureşti (România), în proporţie de 31%, Palermo (Italia), cu 32% şi Atena (Grecia), cu 33%.

Satisfacţia privind calitatea aerului variază semnificativ între oraşe, cu o diferenţă de 80 puncte procentuale (pp) între oraşul cu cea mai ridicată şi cel cu cea mai scăzută satisfacţie.

Rezidenţii din Zurich (Elveţia) sunt cei mai mulţumiţi de calitatea aerului (un procentaj de 93%), faţă de 13% în cazul celor care trăiesc în Skopje (Macedonia de Nord). Tot în topul celor mai mulţumiţi cetăţeni de calitatea aerului, cu peste 85%, sunt cei din Oulu şi Helsinki (ambele din Finlanda), Aalborg (Danemarca) şi Białystok (Polonia).

La polul opus, o serie de capitale, cum ar fi Skopje (Macedonia de Nord), Bucureşti (România), Sofia (Bulgaria), Tirana (Albania), Atena (Grecia), Paris (Franţa) şi Roma (Italia), confirmă trendul potrivit căruia locuitorii lor sunt mai puţin satisfăcuţi de calitatea aerului decât în alte oraşe.

În cazul unor oraşe din aceeaşi ţară, diferenţele sunt mari. În Polonia, de exemplu, diferenţa dintre Bialystok (88%) şi Cracovia (18%) este de 70 pp, în România este o diferenţă de 64 pp între Piatra Neamţ (84%) şi Bucureşti (20%), în Franţa, sunt 49 pp între Rennes (79%) şi Paris (30%), iar în Spania sunt 44 pp între Oviedo (77%) şi Madrid (33%).

Cel mai puţin satisfăcuţi de calitatea aerului sunt cetăţenii din Skopje (Macedonia de Nord), cu un procent de 13%, Cracovia (Polonia), cu 18%, şi Bucureşti, cu 20%.

Opt din 10 rezidenţi din București și Cluj spun că există corupție la nivelul admininstrației locale

În medie, şase din zece rezidenţi din oraşe sunt mulţumiţi de curăţenia oraşului în care locuiesc (62%). Procentajul este sub medie în oraşele din sudul UE (47%), în Balcanii de Vest şi Turcia (54%). În medie, cetăţenii capitalelor sunt mai puţin mulţumiţi faţă de cei care nu trăiesc în capitale. De asemenea, satisfacţia scade în funcţie de mărimea oraşului, calitatea aerului şi zgomot.

Procentajul cetăţenilor mulţumiţi de curăţenia oraşului în care locuiesc variază de la 94% în Luxemburg la sub 10% în Palermo şi Roma.

În top, pe lângă Luxemburg, se află Oviedo (93%) şi Bialystok (92%). De altfel, Luxemburg, Viena (Austria) şi Ljubljana (Slovenia) sunt singurele capitale din top 10. La polul opus, în oraşele italiene Palermo şi Roma, mai puţin de unul din zece rezidenţi este mulţumit de curăţenia oraşului. În alte capitale europene, procentul celor mulţumiţi de curăţenie variază între 30% la Atena (Grecia), 31% - Bratislava (Slovacia), 34% - Sofia (Bulgaria), 37% - Belgrad (Serbia) şi 37% - Bucureşti (România).

Cea mai ridicată percepţie a corupţiei este întâlnită în oraşele Belgrad (Serbia), Zagreb (Croaţia) şi Skopje (Macedonia de Nord), unde aproape 9 din 10 rezidenţi sunt de acord că există corupţie la nivelul administraţiei publice locale a oraşului. Urmează Bucureşti (România), Roma (Italia), Podgorica (Muntenegru) şi Cluj-Napoca (România), unde aproximativ 8 din 10 rezidenţi spun că există corupţie la nivelul administraţiei publice locale a oraşului. Cele mai corupte sunt percepute a fi administraţiile publice locale din Aalborg şi Copenhaga (Danemarca), Rennes (Franţa) şi Groningen (Olanda).

Per ansamblu, trei din patru rezidenţi din oraşe sunt mulţumiţi de transportul public, deşi cifrele diferă de la doar 22% în Palermo la 97% în Zurich. Pe lângă Palermo, cei mai puţin mulţumiţi de transportul public sunt locuitorii din Roma (Italia, 26%), Tirana (Albania, 30%), Napoli (Italia, 31%), Podgorica (Muntenegru, 36%), Belgrad (Serbia, 40%), Nicosia (Cipru, 51%), Oulu (Finlanda, 52%), Bucureşti (România, 53%) şi Diyarbakir (Turcia, 55%).

De asemenea, opt din zece cetăţeni sunt mulţumiţi de spaţiile publice (pieţe, scuaruri, zone pedestre) din oraş, iar cei mai puţin mulţumiţi sunt cei din Atena (Grecia, 35%), Valletta (Malta, 44%), Palermo (Italia, 47%), Napoli (Italia, 49%), Heraklion (Grecia, 51%), Skopje (Macedonia de Nord, 51%), Roma (Italia, 54%), Bucureşti (România, 56%), Istanbul (Turcia, 56%) şi Nicosia (Cipru, 57%).

În pus, şapte din zece rezidenţi sunt mulţumiţi de serviciile locale de îngrijire a sănătăţii, cel mai ridicat procent fiind în Zurich (Elveţia, 94 %) şi Groningen (Olanda, 93%). Cei mai puţin mulţumiţi sunt în Skopje ( (Macedonia de Nord, 35%), Atena (Grecia, 35%), Palermo (Italia, 38%), Varşovia (Polonia, 41%), Belgrad (Serbia, 41%), Budapesta (Ungaria, 41%), Miskolc (Ungaria, 41%), Bucureşti (România, 44%), Burgas (Bulgaria, 45%) şi Napoli (Italia, 45%).

Raportul acoperă rezultatele celui de-al cincilea studiu privind oraşele europene şi a fost efectuat în 2019. Din Romania, au fost incluse în studiu oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca şi Piatra Neamţ.