Pandemia a adâncit prăpastia salarială între angajații statului și cei din companii: bugetarii au primit cu 45% mai mult față de privat, în 2020. Decalajul ar putea crește la 75%
Pandemia mărește decalajul între salariile angajaților de la stat și privat. Comisia de Prognoză a estimat că bugetarii au primit cu 45% mai mult decât cei de la privat, în 2020, în ceea ce privește salariul mediu.
Diferența ar putea crește însă până la 75%, dacă mediul de afaceri va fi afectat și pe viitor de criza sanitară.
În timp ce la stat s-au aprobat anul trecut sporuri și au fost încurajate angajările, segmentul privat a fost afectat de restructurări și șomaj tehnic.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a estimat că salariul mediu brut, acordat la stat, a fost de 6.836 în 2020 şi ar putea ajunge la 7.141 lei în acest an. La privat, în schimb, a fost de 4.715 lei, anul trecut, și ar urca doar până la 5.078 de lei în 2021.
Florin Pogonaru, președinte Asociația Oamenilor de Afaceri din România: „E o diferență de circa 45% între salariul mediu din sectorul public, față de cel din sectorul privat. Aici nu e vorba de a pune salariații din sectorul privat contra celor din sectorul de stat, este vorba de moralitatea plății, proporțional cu munca prestată, cu activitățile, riscurile asumate.”
Doina Georgescu e specialist în consultanță și fiscalitate și spune că în ultimii ani sectorul bugetar a devenit cel mai mare concurent pe piața muncii. În acest ritm, spune că nu este exclus să fie majorate în curând taxele și impozitele, pentru a susține salariile de la stat.
Doina Georgescu, manager consultanță și fiscalitate: „Dorim ca statul să fie un concurent corect pe piața forței de muncă, pentru noi, cei din mediul privat, iar Guvernul ar trebui să ia în calcul schimbarea cât mai rapidă a legii salarizării. Ar trebui plătiți pe criterii de eficiență, productivitate și nu vrem să ne găsim în situația în care taxele ar trebui crescute, doar pentru ca statul să fie în măsură să plătească salariile angajaților din instituțiile publice. ”
Ovidiu Câmpean e director de dezvoltare locală la Primăria Cluj și spune că locurile scoase la concurs sunt foarte căutate.
Ovidiu Câmpean: „Trec de la companii private, de la firme private și vin la concursuri pentru a fi angajați în instituții publice.”
E drept că pandemia a influențat și mai mult decalajul de venituri între cele două sectoare. Anul 2020 a venit pentru domeniul privat cu tăieri de salarii, șomaj și restructurări, în timp ce criza a afectat mai puțin sectorul bugetar, acolo unde au apărut sporuri noi și au fost încurajate angajările.
La Primăria Brașov, 7 din cei 8 oameni angajați în 2020 vin din mediul privat și procentajul se menține în multe instituții de stat care au făcut angajări anul trecut.
Sorin Faier, specialist resurse umane: „Este o migrație, pentru că sectorul de stat a oferit o stabilitate mai mare în 2020. N-au fost atât de multe restructurări și șomaje tehnice ca în domeniul privat, dar să nu uităm salariile de la stat sunt susținute de mediul privat și atunci nu este un echilibru dacă industriile care au de suferit puteau susține și plăti taxe la stat, și mai nou nu mai pot.”
Florin Pogonaru, președinte Asociația Oamenilor de Afaceri din România: „Să vezi firme cum au fost companiile Primăriei și s-a dat ca exemplu acest Centru Național de Învățământ Turistic, care din 2012 cheltuie cu 20 de manageri câte 20.000 de RON pe lună, ca să pregătească cinci oameni pe an, deci există anomalii. Se creează acest dezechilibru la angajarea forței de muncă, și știți ce se mai întâmplă, pe termen lung creem deficit bugetar. Capacitatea României de a se împrumuta, de a avea bani pentru proiectele de accesare fonduri europene, pentru a cofinanța, scade foarte mult, deci ne mâncăm din posibilitatea de a crește, și cu sectorul privat și public, în viitorul imediat.”
În sectorul public salariile cresc proporțional cu vechimea în muncă, potrivit legii salarizării unitare. În mediul privat, salariile depind de performanțele și stabilitatea financiară a angajatorilor. Incertitudinea și prudența au împins multe companii de la noi să înghețe orice creștere salarială în 2020.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS