Natalitatea in scadere are si efecte pozitive. Cine are cel mai mult de castigat din reducerea numarului de pamanteni
Desi anul acesta am atins pragul de sapte miliarde de oameni, natalitatea globala este in continua scadere. Din Noua Zeelanda si pana in China, femeile se gandesc de doua ori daca sa dea sau nu nastere mai multor copii. Rata redusa a natalitatii poate fi corelata cu mai multi factori de natura economica, politica, sociala. Ceea ce nu multi sociologi indraznesc sa spuna este o populatie imbatranita poate produce si cateva efecte pozitive.
Un jurnalist al revistei americane Time poveste despre experientele traite in urma cu sase ani in Japonia, una din marile economii ale lumii.
Bryan Walsh a lucrat timp de un an in Tokyo si s-a convins ca niponii sunt cei care inventeaza totul primii si ceea ce se intampla in Japonia influenteaza intreaga planeta: camerele foto pentru telefoanele mobile, masinile ecologice, datoria publica uriasa, economia care stagneaza, cartile cu benzi desenate etc.
Una dintre principalele probleme sociale cu care se confrunta niponii o reprezinta rata scazuta a mariajelor, in special in randul tinerilor. Acelasi lucru se intampla si cu natalitatea, lucru care duce la imbatranirea populatiei.
“Cele mai multe japoneze tinere pur si simplu nu parea interesate sa aiba mai multi copii, cel putin nu in conditiile in care societatea nipona ii formeaza”, scrie Bryan in Time.
Ce se intampla in Japonia afecteaza intreaga lume
Walsh adauga ca ceea ce se intampla in Japonia afecteaza tot globul. Fertilitatea este in continua scadere pretutindeni in lume, incepand cu Iran (unde o femeie da nastere in medie la 1,7 copii) si terminand cu Rusia (unde rata extrem de scazuta a natalitatii, combinata cu rata crescuta a mortalitatii duce la o populatie deja imbatranita).
Potrivit jurnalistului de la New York Times, David Brooks, lumea se confrunta astazi cu ceea ce se numeste “tsunamiul gri”, adica un moment in care oamenii trecuti de 60 de ani sunt in numar mai mare decat cei de pana in 30 de ani. “Tsunamiul” include chiar si Statele Unite, care au avut o rata a natalitatii mai mare decat celelalte state dezvoltate.
Cu toate astea, competitia demografica produce si efecte pozitive, nu doar negative, asa cum le-au perceput sociologii timp de decenii. La ora actuala ne situam la o alta extrema in care este mai mult decat evident ca tinerii sunt resursa limitata pe care incearca sa o pastreze toate natiunile.
Potrivit lui Brooks, tarile imbatranite vor trebui sa se ingrijeasca de proprii cetateni in varsta, fara sa aiba resurse suficiente de muncitori tineri, pe care sa se bazeze. Ceea ce este interesant e ca un Centru de Argint poate deveni un punct stralucitor pentru o noua directie a planetei.
Desi este greu sa nu asociem problemele de fertilitate si rata scazuta a natalitatii cu recentele dispute cu privire la metodele de contraceptie, este important sa intelegem ca scaderea natalitatii nu are legatura neaparat cu lipsa timpului liber a oamenilor, cu axarea pe cariera si intreruperea relatiilor personale. La celalalt capat, Brooks sustine ca femeile aleg sa dea nastere unui numar mai mic de copii din motive misterioase.
Provocarile unei populatii imbatranite
Cert este este ca aceasta imbatranire a populatiei globale prezinta si o serie de provocari. De exemplu, cine va avea grija de cei varstnici si, cel mai important, cine va plati pentru traiul lor? Cineva trebuie sa munceasca si sa achite taxele si impozitele, nu? Va fi o lume imbatranita mai putin dinamica, mai inceata, mai putin capabila de adaptare la nou?
„Ca societate putem sa alegem. Ne putem reduce asteptarile cu privire la ce ar trebui sa faca statul pentru noi, ce ar trebui sa ne ofere avand in vedere varsta inaintata. Sau din contra. Daca daca nu ne reducem pretentiile, daca vrem sa castigam mai multi bani pentru a trai mai mult si cerem ingrijire medicala gratuita, prescrieri de medicamente puternice, trebuie sa ne gandim cum vom face asta, fara sa ne falimentam”, este de parere jurnalista Rachael Larimore, citata de Time.
In aproape toate colturile lumii, si vorbim aici despre tari diferite cu religii si culturi diferite, natalitatea este in plina scadere. Mai bine punctat, intr-o alarmanta scadere. Femeile devin din ce in ce mai bogate, mai educate si mai doritoare de migrare, din oras in oras, din tara in tara. Nu este greu de inteles de ce aleg sa faca toate acestea lucruri.
Atata timp cat oamenii devin mai instariti si mai informati, nivelul mortalitatii infantile scade brusc, iar parintii nu mai sunt nevoiti sa dea nastere mai multor copii, in speranta ca macar unul va supravietui (asa cum se intampla candva, cand oamenii nu beneficiau de cunostinte medicale avansate).
Pe masura ce oamenii migreaza din zonele rurale catre orase, lucru care se intampla pe intreaga planeta, copiii nu mai beneficiaza de facilitatile pe care le ofera munca la ferma, ajungand intr-un „penalty financiar”. Femeile au intrat pe piata fortei de munca si pun pret pe putinul lor timp liber si atunci incep sa se intrebe daca au posibilitatea si poate chiar dorinta de a da nastere unuia sau mai multor prunci.
Suprapopularea planetei nu este nici pe departe catastrofa umana despre care studiile din 1970 vorbesc. Cu siguranta insa, numarul mare de oameni care ocupa Terra (7 miliarde) este vinovat de diversele schimbari climatice, de la defrisari si pana la incalzirea globala. Cel care iese in pierdere din toate aceasta ecuatie este chiar mediul inconjurator, noteaza publicatia americana.
Poate ca o lume care se dezvolta mai incet si imbatraneste mai incet va pune mai putina presiune asupra mediului si ne va „cumpara” cativa ani de viata in plus. „Se presupune ca odata ce inaintam in varsta, devenim mai isteti. Sa speram ca acest lucru este valabil si pentru planeta noastra”, concluzioneaza cei de la Time.