Imaginile prezentate vorbesc de la sine. Japonia arata ca si cum nimic nu ar fi „zdruncinat-o” pe 11 martie 2011.

Dupa ce au securizat reactoarele nucleare de la Fukushima, asupra carora erau atintiti ochii intregii lumi, japonezii au trecut la reconstruirea tarii. Iar niponii nu sunt egalati de nimeni cand vine vorba de seriozitate si de productivitatea muncii.

Niponii au devenit tot mai preocupati de gasirea unor solutii in cazul unor dezatre naturale severe. Desi capitala Tokyo, care are o populatie de peste 12 milioane de locuitori, nu s-a numarat printre orasele cel mai afectate de cutremur, alimentarea cu electricitate si cu apa au fost oprite.

Autoritatile de la Tokyo au prezentat un plan prin care vor sa contruiasca un oras de back-up, functional, care va fi folosit doar in cazul unui dezastru. Proiectul se va ridica la aproape 500 de kilometri la vest de actuala capitala, pe o suprafata de 1.236 de acri. Orasul va gazdui 50.000 de rezidenti si 200.000 de angajati care vor fi lucra in cladirile de birouri, cazinourile si parcurile care vor fi construite.

Cum s-a simtit un cutremur de 9 grade pe scara Richter intr-o economie care „duduia”

Economia Japoniei, a treia mare a lumii la ora actual, a fost grav afectata, pentru prima oara dupa 11 ani, fiind nevoie ca liderii G7 sa intervina in deprecierea yenului fata de dolarul american, dupa ce moneda japoneza a atins cel mai ridicat nivel al ultimilor 17 ani (78,74 yeni/dolar). Exporturile au „inghetat”, iar activitatea industriei prelucratoare a fost suspendata. Afectate au fost si companiile de asigurari, care au de platit daune in valoare de 25 de miliarde de dolari.

Yenul s-a depreciat semnificativ fata de dolar si euro dupa cutremur. Moneda japoneza a coborat cu 0,3% fata de dolar, iar contractele futures pe indicele Nikkei au cazut cu 3% dupa inchiderea sedintei bursiere, insa liderii G7 au intervenit in deprecierea yenului fata de dolarul american, pentru prima oara in 11 ani. Moneda japoneza atinsese cel mai ridicat nivel al ultimilor 17 ani (78,74 yeni/dolar).

Constructorii auto si alti producatori industriali si-au inchis uzinele, iar guvernul si opozitia politica au suplimentat bugetul de stat pentru a putea raspunde efectelor calamitatilor.

Dezastrul din Japonia a "inghetat" exporturile pentru multe produse fabricate in aceasta tara. Reducerea exporturilor japoneze a dus la cresterea preturilor telefoanelor mobile si computerelor, ale caror componente provin din Japonia.

Japonia produce aproximativ jumatate din componentele folosite in fabricarea calculatoarelor, televizoarelor si telefoanelor mobile. Pretul acestora a crescut dupa ce zeci de fabrici japoneze au fost inchise.

 Astfel, marile companii internationale au fost afectate atat de scumpirea componentelor, cat si de scaderea abrupta la bursa a valorii actiunilor. De exemplu, Apple a pierdut 22 de miliarde de euro in 2 zile.

35% din companii s-au inchis. Cum niponii detin secretul industriei, nu au vrut sa le ofere altora posibilitatea sa faca aceleasi produse. Situatia a revenit la normal la cateva luni, in toamna. 

Printre companiile care au oprit fabricile in urma dezastrului din Tara Soarelui Rasare, s-au numarat Panasonic, Canon, Nikon si Sony.

Panasonic, spre exemplu, a oprit activitatea la trei fabrici, unde sunt produse echipamente audio, camere digitale si lentile. Canon a inchis opt uzine, iar Nikon si Sony au suspendat si ele, productia unor fabrici.

In plus, a existat si pericolul cresterii asigurarilor de locuinte, inclusiv in Romania, si asta deoarece marii asiguratori trebuie sa-si recupereze cumva pagubele pricinuite de dezastrul din Japonia. In total, firmele de asigurari au de platit in Japonia daune de circa 25 de miliarde de dolari.

Si pretul petrolului a fost in scadere, dupa ce cererea de titei din Japonia, al 3-lea mare consumator de petrol, a scazut.

Pagubele din regiunile japoneze afectate de cutremur au depasit 235 de miliarde de dolari, potrivit unei analize a Credit Suisse. "Tara Lacrimilor va avea nevoie de pana la cinci ani pentru a-si recupera pierderile”, sustineau atunci economistii.

Guvernul japonez era la curent cu riscul de fuziune nucleara la centrala Fukushima

Guvernul nipon stia despre riscul de fuziune nucleara la centrala Fukushima, in orele care au urmat tsunamiului din martie 2011, dar nu a informat opinia publica despre acest lucru, scria sambata AFP, la aproape un an de la tragedie.

Un document oficial, publicat vineri, arata ca in cursul unei reuniuni in prezenta principalilor miniştri, organizata la 11 martie, la circa patru ore dupa ce valurile seismice au afectat centrala atomica, un participant neidentificat a evocat pentru prima data riscul unei fuziuni.

"Daca temperatura din centrul reactorului urca dupa opt ore, exista un risc de fuziune", a avertizat acest oficial, precizand ca circuitele de racire a combustibilului nuclear nu functionau decat pe baterii care au autonomie de opt ore.

Aceasta dezvaluire va consolida sentimentul razpandit in randul opiniei publice japoneze ca Guvernul a fost lipsit de transparenta in gestionarea celei mai grave crize nucleare dupa catastrofa de la Cernobil din 1986.

Centrala Fukushima Daiichi, situata la 220 de kilometri nord-est de Tokyo, a eliberat fum şi particule radioactive dupa ce circuitele de alimentare electrica au fost inundate de tsunamiul care a devastat coasta de nord-est a Japoniei, provocand moartea sau disparitia a 19.000 de persoane.

Purtatorul de cuvant al Guvernului de la acea vreme, Yukio Edano, a exclus timp de mai multe saptamani ideea unei fuziuni. In prezent ministru al Economiei, Comertului şi Industriei, Edano a declarat dupa publicarea acestui document: "Accept cu umilinta sa fiu criticat pentru ca nu va puteam spune ca exista un risc de fuziune".

Conform procesului verbal de la o alta reuniune, desfasurata la 12 martie, ministrul de atunci responsabil cu Strategia Nationala, Koichiro Gemba, declara: "Exista un risc de fuziune. Suntem de acord cu o zona de evacuare de zece kilometri? Nu trebuie sa rediscutam?".

Dupa cateva ore, Guvernul extindea zona interzisa la o raza de 20 de kilometri in jurul centralei. Guvernul si operatorul centralei, Tokyo Electric Power (TEPCO), au sustinut mai multe luni ca nu a existat fuziune la Fukushima, in pofida avertismentelor repetate emise de experti independenti.

Abia la jumatatea lui mai au recunoscut ca trei dintre cele sase reactoare au suferit o fuziune partiala sau completa a combustibilului.