"Un prim bilant era important pentru noi ca sa vedem cat de atractiva era aceasta indemnizatie si sa vedem daca estimarile initiale corespund cu realitatea. Nu se pune problema ca acest Guvern sa taie sau sa plafoneze indemnizatia pentru cresterea copilului. Parlamentul care a adoptat aceasta legislatie este singurul for care in mod normal este cel care ar trebui sa se uite si sa vada care sunt aceste consecinte. Prin urmare, in calitate de Guvern nu o sa lansam ordonante care sa corecteze Parlamentul ci tot ceea ce ne propunem este sa ne uitam exact, sa vedem cum au fost facute estimarile in Parlament initial si sa vedem ce se impune sa se faca de catre Parlament, forul care a si initiat aceasta masura", a declarat luni, la Digi 24, Dragos Pislaru, potrivit Agerpres.
 
Reactia lui Pislaru vine dupa ce ministerul de resort a dat publicitatii, luni, o analiza potrivit careia un procent de numai 0,17% din totalul celor 142.990 beneficiari de ICC (indemnizatie lunara pentru cresterea copilului), adica 242 persoane, consuma o treime din bugetul alocat, existand chiar cuantumuri care ajung la echivalentul in lei a 35.000 euro.

Cele mai mari cuantumuri ale indemnizatiei au fost inregistrate in judetul Sibiu si in municipiul Bucuresti, sectorul 1, de 159.084 lei, respectiv 94.168 lei, in urma veniturilor realizate ca membru asociat sau persoana autorizata sa desfasoare o activitate independenta.

Pe urmatoarele locuri se situeaza un beneficiar din Constanta, cu 74.693 lei, si unul din Bucuresti, sectorul 5, 56.132 lei, ambii realizand venituri pe baza de contract de munca/raport de serviciu. Media cuantumului ICC, la nivel national, a fost de 1.404 lei. Cea mai mica valoare medie s-a inregistrat la Suceava - 1.182 lei, iar cea mai mare in Bucuresti, in sectorul 1, unde cuantumul a fost de 2.445 lei.

Dragos Pislaru a precizat ca era obligat sa prezinte public aceste cifre pentru ca "nu poti tine sub pres aceasta realitate".

"Versiunea mea este ca eram obligat ca, in conditiile in care am constatat ca exista aceste cifre, sa le fac publice. Versiunea mea este ca nu poti tine sub pres aceasta realitate. Versiunea mea este si pe partea de transparenta, ca eram obligat sa raspundem la niste intrebari din partea unor colegi care au intrebat si care au vrut sa stie cum arata dupa o luna de la implementare. Nu exista nicio o alta versiune decat aceea ca am vrut ca aceasta informatie sa nu fie tinuta sub pres, cum se facea de obicei, ci sa fie facuta publica (...) Este firesc sa incep cu o realitate, cu niste date si datele trebuie dezbatute de forul care a initiat acest proiect. (...) Nu am propus taierea. Guvernul si-a asumat implementarea si nici nu se pune problema ca eu sa vin sa amendez. Forul legitim care are posibilitatea de a schimba aceste lucruri este Parlamentul, cel care a initiat legislatia", a explicat ministrul Muncii.

Potrivit acestuia, in momentul de fata trebuie vazut daca masura, asa cum a fost ea gandita, duce la cresterea natalitatii sau exista si alte lucruri care ar putea fi facute.

El a reamintit ca acest beneficiu nu este contributiv, fiind luate in considerare veniturile din anul nasterii. "Acest beneficiu nu este contributiv, cu alte cuvinte, cine plateste bani la stat nu contribuie ca sa poata primeasca aceste lucruri. Mai clar, daca eu am un PFA, cum este unul dintre cazurile din lista respectiva sau mai multe, daca am nimerit in anul acela o cifra de afaceri echivalenta, adica un venit al PFA de o anumita suma el se ia direct, fara ca eu, ca PFA, sa contribui la CAS, CASS mai mult decat sau echivalent cu un contract de munca.(...) Nu exista nicio problema legata de istoric ci ultimul an care se ia ca baza de raportare si nu exista o chestiune contributiva", a mai precizat ministrul Muncii.

In ceea ce priveste bugetul, seful de la Munca a mentionat ca nu exista restrictie si ca au fost identificate resursele necesare, pana la finele acestui an.