România participă anul acesta la cea de-a 16 ediție a Bienalei de la Veneția cu proiectul MNEMONICS, care interpretează tema ediției curente - FREESPACE, din perspectiva amintirilor legate de jocurile copilăriei practicate în jurul blocurilor.

Astfel, MNEMONICS proiectează în interiorul expoziției spațiul liber dintre blocurile orașelor din România, modul în care s-a transformat acesta de-a lungul ultimelor decenii și invită publicul la rememorare și la reflecție pe tema modalităților de a transforma în continuare acest spațiu și de a-l integra în viețile comunităților.

Peste 99% dintre miile de vizitatori ai expoziției au testat șotronul, iar majoritatea celor care îi trec pragul se regăsesc în cel puțin unul dintre jocurile copilăriei simulate în interiorul expoziției, au declarat organizatorii Pavilionului românesc de la Bienală.

Expoziția are două părți - prima în Giardini della Biennale, unde vizitatorii regăsesc o scenografie a spațiului dintre blocuri și a doua, în Noua Galerie a Institutului Român de Cercetare Umanistică, în care analizează scara blocului, un alt spațiu familiar copilăriei, văzut ca o zonă de tranziție între spațiul public și cel privat.

Șotronul, bara de bătut covoare, masa de ping pong, leagănul, rotativa sunt doar câteva dintre elementele de recuzită pe care echipa formată din 6 tineri români le-a recreat, transportat cu TIR-ul și pe apă și le-a montat în expoziție. Pereții expoziției prezintă desene stilizate ale fațadelor blocurilor din România construite începând cu anii ‘50 și până astăzi. Din loc în loc, atașate pe pereți, vizitatorii găsesc cutii cu cartonașe care explică diferite jocuri ce populau adesea universul descris în perimetru.

”Dacă ne așteptam ca vizitatorii din foste state membre ale blocului est-european să recunoască simboluri precum bara de bătut covoare sau rotativa, surpriza a venit în momentul în care vizitatori din lumea întreagă au început să recunoască jocuri precum Elasticul, Țară-țară, La Mălai, Capra sau Țările. Am aflat astfel că în Elasticul exista și era popular nu doar la noi ci și în Spania, Germania, Rusia sau China. În Italia, ”Baba oarba” de la noi era ”Musca oarbă” iar ”Telefonul fără fir” este identic, în timp ce ”1,2,3 la perete stai” are corespondenți în Franța (123 Soleil) și Marea Britanie (123 Red Light Green Light). Practic, acest proiect demonstrează fără dubiu că jocurile copilăriei sunt similare, indiferent de contextul în care ne-am născut și format”, a declarat echipa de comunicare a MNEMONICS împreună cu autorii proiectului În Fața Blocului, integrat la rândul său în expoziție.

De la vernisaj și până în prezent, pavilionul României a fost plin de oameni de toate vârstele care se relaxau, jucau, râdeau și apoi discutau pe marginea cartonașelor cu jocuri. Atmosfera a atras de altfel atenția și jurnaliștilor din presa internațională iar The Venice Insider a scris că dacă ar exista un premiu pentru cel mai distractiv pavilion, atunci, la ediția curentă, acesta ar reveni cu siguranță României.

Bienala de la Veneția, unul dintre cele mai prestigioase evenimente expoziționale internaționale, va fi deschisă publicului larg până pe 25 noiembrie. Câștigătorii proiectului de la această ediție intenționează ca după închiderea Bienalei din acest an să aducă expoziția în țară și să găsească un cadru în care să poată fi vizitată și de publicul din România.

Participarea României la Bienala de la Veneția este organizată și co-finanțată de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român, cu sprinjinul UAR. Autorii expoziției sunt Romeo Cuc, Mihai Gheorghe, Irina Petra Gudană, Roxana Pop, Raluca Sabău, Vlad Tomei, împreună cu arhitectul Attila Kim, comisarul României la Bienala de la Veneția.