Conform sursei citate, Guvernul a cerut Curtii exercitarea controlului de constitutionalitate a dispozitiilor acestei Legi, avand mai multe obiectii asupra unor articole ce au fost introduse in actul normativ si adoptate in plenul Camerei Deputatilor, in calitate de camera decizionala.

Astfel, Guvernul face referire la articolul 19.1, care prevede acordarea catre personalul bugetar care poseda titlu stiintific de doctor a unui spor de 15% din salariul de baza, daca isi desfasoara activitatea in domeniul pentru care a obtinut titlul stiintific respectiv.

Referitor la aceasta prevedere, Executivul considera ca situatia care se doreste a fi reglementata are, in prezent, ca forma de reglementare, OUG 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, act normativ aflat in vigoare. "Apare, asadar, problema riscului interpretarii confuze si discretionare a legislatiei, cu consecinta aplicarii subiective a acesteia, de catre angajator", spune Guvernul.

Executivul face referire si la articolul 37.1, care prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor si a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si din cele aflate in coordonarea prim-ministrului si cele aflate sub controlul Parlamentului, in cazul in care fie sunt structuri nou infiintate, fie contractul colectiv de munca a expirat.

Referitor la aceasta prevedere, Executivul considera ca prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat. "Acordarea acestei majorari numai personalului mentionat de norma constituie o masura cu caracter discriminatoriu fata de celelalte categorii de personal", spune Guvernul.

Totodata, Guvernul afirma ca, potrivit articolului 138, alineatul 5 din Constitutie, nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.

"In acelasi sens, art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, dispune ca 'in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/masuri/politici a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fisa financiara'", mai spune Executivul.

Potrivit sursei citate, aceasta fisa trebuie sa contina impactul asupra bugetului general consolidat, tinand cont de: schimbarile anticipate in veniturile si cheltuielile bugetare pentru anul curent si urmatorii patru ani; estimari privind esalonarea creditelor bugetare si a creditelor de angajament, in cazul actiunilor anuale si multianuale, care conduc la majorarea cheltuielilor; masurile avute in vedere pentru acoperirea majorarii cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influenta deficitul bugetar.

Guvernul mai arata ca exista riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei masuri sa nu poata fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, care a fost adoptata de Parlament. "Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar si, posibil, depasirea tintei de deficit (2,95% din PIB, dupa metodologia ESA), cu consecinta incalcarii Tratatului de la Maastricht", explica Guvernul.

Executivul a mai sesizat, totodata, CCR cu privire la dispozitiile Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.68/2015 pentru aprobarea unor masuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptata de Parlament in 28 iunie 2016, precum si Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si pentru modificarea si completarea art.6 alin (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta, adoptata de Parlament in 22 iunie 2016.