Diferența dintre munca de la distanță și statul acasă pentru supravegherea copiilor care nu merg la școală. Reglementări legale și cum sunt plătiți angajații aflați în cele două situații
Munca de acasa
În condițiile în care autoritățile recomandă românilor să limiteze cât mai mult ieșirile din casă și aglomerația, pe fondul răspândirii coronavirusului, angajații și angajatorii au variante legale atât pentru munca de la distanță, cât și pentru cei care trebuie să rămână acasă cu copiii care nu merg la școală.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis, săptămâna trecută, ca instituțiile publice și operatorii economici să analizeze şi să dispună, în măsura posibilităților, desfășurarea muncii de la domiciliu pentru o parte din personal, în conformitate cu dispozițiile art. 108 -110 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, coroborate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă.
“Ca să vă puteți desfășura activitatea conform Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, ar trebui să semnați un act adițional la contractul individual de muncă existent. Însă, nu veți putea fi obligat de angajator să lucrați de acasă, dacă nu doriți acest lucru. În acest caz, compania nu are dreptul de a modifica unilateral contractului individual de muncă si nici nu poate să vă sancționeze. Totodată, această lege vă conferă toate drepturile recunoscute prin lege, prin regulamentele interne și contractele colective de muncă aplicabile salariaților care au locul de muncă la sediul sau domiciliul angajatorului”, spune avocatul Victor Stănilă, managing partner la Victor Stănilă Law Office.
Vă puteți organiza programul de muncă de comun acord cu angajatorul, în conformitate cu prevederile contractului individual de muncă, regulamentului intern și/sau contractului colectiv de muncă aplicabil. Angajatorul nu vă poate cere ore suplimentare, dar dacă sunteți de acord cu ele, trebuie să vă dați acordul în scris.
Ce trebuie să conțină actul adițional pe care trebuie să-l semnați:
-precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;
-perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator;
-locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți;
-programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului;
-modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;
-responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă;
-obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;
-obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil și/sau regulamentul intern, în materia protecției datelor cu caracter personal, precum și obligația telesalariatului de a respecta aceste prevederi;
-măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul angajaților și care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat;
-condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă.
“Angajatorul ar trebui să vă pună la dispoziție calculatoare, laptopuri sau orice alte echipamente de muncă de care aveți nevoie, dacă nu preferați să folosiți propriile echipamente”, mai precizează avocatul.
Potrivit Decretului privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, în această perioadă, telemunca și munca la domiciliu se aplică unilateral de către angajator și nu mai e nevoie de act adițional.
“Art. 33 - Instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, autoritățile administrative autonome, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate administrativ- teritorială este acționar unic sau majoritar, societățile cu capital privat, introduc, acolo unde este posibil, pe perioada stării de urgență, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului”, prevede Decretul semnat de președinte.
Potrivit documentului, pe durata stării de urgență, are loc suspendarea efectuării controalelor la angajatori, de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă, cu excepția controalelor dispuse de către Ministrul Muncii și Protecției Sociale, a celor dispuse de Inspecția Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, a celor necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârșirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social și pentru cercetarea accidentelor de muncă.
Totodată, din punct de vedere juridic există o diferență între telemuncă, cea reglementată prin legea 81/2018 și munca la domiciliu reglementată de Codul Muncii. Salariații cu munca la domiciliu sunt considerați aceia care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuțiile specifice funcției pe care o dețin, potrivit Codului. În vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariații cu munca la domiciliu își stabilesc singuri programul de lucru. Angajatorul este în drept să verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă.
Câți bani primesc angajații care stau acasă cu copiii
Totodată, în condițiile în care autoritățile au decis închiderea școlilor pentru a limita răspândirea coronavirusului, Guvernul a venit cu o soluție legală și pentru părinții care trebuie să rămână acasă pentru a avea grijă de copii.
Astfel, prin Legea nr. 19/2020, părinții beneficiază de zile libere pentru supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ și vor putea primi cel mult 185 lei pe zi.
Indemnizaţia pe care o vor încasa pentru fiecare zi în care stau acasă cu copilul reprezintă 75% din salariul corespunzător unei zile lucrătoare. Există însă o limită: părintele nu poate încasa mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Având în vedere că luna martie are 22 de zile lucrătoare, iar salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat stabilit prin Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 este de 5.429 lei, înseamnă că părintele poate primi cel mult 185 de lei pe zi.
“Precizăm că marţi, 17 martie 2020, intră în vigoare legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ. Pentru aplicarea acesteia mai este necesar ca Guvenrul să stabilească prin hotărâre numărul de zile acordate în acest scop. Aceasta înseamnă că, de marţi, părinţii sunt protejaţi şi din punct de vedere financiar, fie că lucrează la stat sau în mediul privat. Angajatorii nu pot refuza acest drept al părintelui câtă vreme munca nu poate fi prestată la domiciliu sau felul muncii nu permite aplicarea dispoziţiilor în legătură cu telemunca. Cererea se face de un singur părinte, iar celălalt trebuie să dea o declaraţie pe propie răspundere din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere ce i s-ar cuveni”, mai precizează avocatul Victor Stănilă.
Banii vor fi acordaţi de angajatori din contul capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al acestuia. Ulterior, compania îşi va recupera sumele de la Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale.
Cine poate sta acasă cu copilul
-poate beneficia de zile libere pentru supravegherea copiilor un singur părinte;
-legea nu se aplică angajaţilor din toate domeniile de activitate. Dacă părintele lucrează într-unul dintre următoarele domenii, poate beneficia de prevederile acestei legi doar cu acordul angajatorului: din unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu, din unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă;
-locul de muncă ocupat de părinţi nu permite munca la domiciliu sau telemunca. Așadar, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea uneia dintre variantele de muncă la domiciliu sau telemuncă, nu veți beneficia de prevederile noii legi privind acordarea unor zile libere;
-copilul sau copiii trebuie să aibă până la 12 ani şi să fi înscrişi în cadrul unei unități de învățământ;
-în cazul părinţilor cu copii cu dizabilități, vârsta acestora trbuie să fie de până la 18 ani. Şi aceştia trebuie să fie înscriși în cadrul unei unități de învățământ.
Victor Stănilă este avocat de drept civil si dreptul afacerilor, specializat pe piața de capital. Fondator al propriului cabinet de avocatură, are pregătire în Drept și Economie, domeniu în care s-a specializat la cursurile postuniversitare în finanțe ale Universității din Porto. Are experiență de peste 15 ani pe piața de capital unde a activat ca purtător de cuvânt al CNVM, apoi ca Head of Compliance la SSIF Tradeville.
Pe acelasi subiect: