Printre măsurile avute în vedere se numără și reducerea cu până la 50% a timpului de lucru al salariaţilor, cu acoperirea a jumătate din salariu de către angajator şi cu diferenţa de 75% de către stat.

Măsura copiază modelul german de lucru ”Kurzarbeit”, pe care mediul de afaceri l-a cerut și în Romîânia, după aplicarea cu succes în mai multe țări europene.

Potrivit acestui program de muncă redusă, sau "Kurzarbeit", introdus pentru prima dată în perioada crizei financiare din 2008, companiile pot solicita ajutoare de la stat pentru a acoperi costurile care apar din păstrarea angajaţilor care lucrează un program mai scurt.

Potrivit ministrului Muncii, în România această măsură se va aplica până la 31 decembrie 2020, iar impactul bugetar pentru toate măsurile din pachet este estimat la 2,5 miliarde de lei.

"Un nou pachet de măsuri pe care l-am discutat în şedinţa de azi este un pachet de măsuri care se adresează angajaţilor şi angajatorilor care se confruntă cu situaţii de diminuare a contractelor, respectiv a cifrei de afaceri. Sunt oameni care îşi continuă activitatea, care se confruntă cu dificultăţi, dar care sunt determinaţi să meargă mai departe şi le mulţumim pentru acest lucru. În acest context în care încă economia îşi revine treptat, dar nu este la nivelul pe care îl avea - cum este şi de aşteptat - înaintea stării de urgenţă, Guvernul a adoptat această Ordonanţă de Urgenţă care se referă la următoarele aspecte: în primul rând sprijină angajatorii care sunt în situaţia de a flexibiliza programul de muncă al angajaţilor, în sensul în care îi sprijină pe angajatori să poată face acest lucru cu un aport din partea statului. E vorba despre reducerea timpului de lucru cu până la 50% din acesta, iar statul urmează să plătească diferenţa faţă de salariul de bază brut prevăzut în contractul de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv lucrate", a spus Alexandru, potrivit Agerpres.

Cum funcționează programul de lucru "Kurzarbeit"

Violeta Alexandru a precizat că maximul în care se poate reduce din activitatea unei persoane este 50% din contractul de muncă.

"Sumele se plătesc prin sistem de rambursare, prin acelaşi mecanism pe care l-am folosit şi cu prilejul şomajului tehnic, adică prin Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă", a subliniat ministrul.

Potrivit sursei citate, reducerea timpului de lucru se va face doar pe baza informării şi consultării sindicatelor, respectiv a salariaţilor, în cazul în care nu există sindicat în respectiva unitate, şi se poate face doar pentru cel puţin 5 zile lucrătoare cu anunţarea salariatului cu 5 zile anterior producerii acestei decizii.

"Sunt câteva condiţii pe care le-am stabilit în proiectul de Ordonanţă pentru ca angajatorii să poată accesa această măsură. În primul rând, cel puţin 10% din salariaţi vor trebui să fie în situaţia reducerii programului de lucru, iar cifra de afaceri din luna anterioară sau din luna dinaintea lunii anterioare trebuie să fie scăzută cu cel puţin 10% faţă de luna similară din anul anterior. Cu alte cuvinte, am pus o condiţie, atât pentru scăderea cifrei de afaceri la nivelul unităţii respective, cât şi la nivelul numărului de salariaţi. Măsura pe care Guvernul Ludovic Orban a luat-o pentru cei care vor intra în program flexibil de lucru şi care înseamnă, repet, reducerea timpului de lucru cu acoperirea a jumătate din salariu de către angajator şi cu diferenţa de 75% de către stat, se va aplica până la 31 decembrie 2020", a subliniat ministrul.

"Kurzarbeit" se va aplica și celor care lucrează în regim independent

Şefa de la Muncă a arătat că aceeaşi măsură se adresează şi celor care lucrează în regim independent, profesioniştii, conform Codului Civil, cu un sprijin de 41,5% din câştigul salarial mediu brut.

"Această sumă se adresează celor care lucrează în regim independent. Plata se va face, ca şi la şomajul tehnic, prin Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, urmând ca măsura să fie aplicabilă până la finele acestui an. Măsura se va aplica celor care au beneficiat de indemnizaţie pe perioada şomajului tehnic", a menţionat Violeta Alexandru.

În plus, de sprijin vor beneficia şi sezonierii, dar şi zilierii.

"Ne adresăm în continuare şi altor categorii aflate în căutare de sprijin în această perioadă, cum ar fi cei care lucrează în activităţi sezoniere, prin contracte individuale de muncă pe durată limitată. E vorba de acordarea unei sume care reprezintă 41,5% din câştigul salarial al acestora, măsura urmând să fie aplicată pe o perioadă de trei luni. Şi pentru sezonieri, căci la ei mă refer, plata se va face în sistem de rambursare prin Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă în 10 zile de la depunerea cererii. Nu în ultimul rând, ne adresăm şi celor care care lucrează ca zilieri în diverse domenii, acestora urmând a li se deconta prin intermediul angajatorilor un cuantum de 35% din remuneraţia cuvenită pentru fiecare zi de lucru, timp de trei luni, până la 31 decembrie 2020. Şi în acest caz, plăţile se vor face prin Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. Avem în vedere ca activitatea ANOFM şi ANPIS să se desfăşoare rapid, aşa cum ne-am străduit - şi zic c-am reuşit - şi pentru şomajul tehnic, în 10 zile de la depunerea cererii oamenii vor putea beneficia de acest nou tip sprijin pe care echipa guvernamentală înţelege să îl investească în cei care muncesc în România", a subliniat oficialul.

2.500 lei pentru fiecare salariat care a lucrat de acasă în perioada stării de urgenţă

De asemenea, ministrul Muncii a anunţat că Executivul va acorda, prin intermediul angajatorului, 2.500 de lei pentru fiecare salariat care a lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă.

"Nu în ultimul rând, pentru că am observat o apetenţă pentru activităţile desfăşurate în regim în telemuncă, şi pentru că ceea ce ne interesează este ca fiecare român să lucreze în mediul în care poate fi productiv, am introdus în Ordonanţa de Urgenţă o prevedere care se adresează celor care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă şi pe care dorim să-i încurajăm, în măsura în care fişa postului lor, activitatea lor se pretează a se desfăşura în afara spaţiului clasic de lucru, printr-o sumă de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, urmând ca banii să fie acordaţi o singură dată pentru echipamente necesare desfăşurării activităţii în regim de telemuncă. Suma se acordă angajatorilor pentru angajaţi, care ar fi trebuit să fie în perioada stării de urgenţă în această activitate de telemuncă pentru minim 15 zile", a susţinut Alexandru.

Impactul bugetar pentru toate aceste măsuri este estimat la 2,5 miliarde de lei.

"Estimăm un impact bugetar pentru toate aceste măsuri de 2,5 miliarde de lei şi estimarea noastră, urmând să fim constant atenţi la ceea ce se va întâmpla în piaţă, este că un număr de aproximativ 700.000 de persoane şi profesionişti ar putea beneficia de această nouă măsură. Suntem receptivi la toate semnalele pe care le-am primit. Această măsură privind munca flexibilă - ca şi toate celelalte - a fost gândită împreună cu partenerii sociali, a fost o măsură care ţine cont de toate evoluţiile care au loc pe piaţa muncii şi de toate semnalele pe care le avem de la angajatori", a încheiat ministrul.