"Aş vrea să vă spun că ne aflăm în faţa unei premiere naţionale. De ce vă spun asta? Nu pentru că noi, la AHK, discutăm de aproape trei luni despre Kurzarbeit şi necesitatea implementării acestui model ca model peren, nu neapărat acum, în acest eveniment. Coaliţia pentru Dezvoltarea României a preluat ideea şi suntem cu toţii de acord că acest model ar trebui să fie implementat. Deci, CDR susţine 100% acest proiect. Cu patronatele am discutat, principalele patronate, şi suntem de acord pe principiu. Mai discutăm pe nişte amănunte, dar sunt nesemnificative. Mai mult decât atât, am discutat cu sindicatele şi pare că la nivelul societăţii româneşti de business, sindicate, patronate lucrurile sunt aliniate. Modelul a fost prezentat inclusiv primului ministru, ministrei Muncii şi aşa mai departe. Deocamdată nu avem o decizie pe partea cealaltă. Nu am văzut neapărat un apetit foarte mare şi am înţeles nişte temeri că acest model poate nu s-ar putea implementa în România. Noi nu suntem de această părere. Pe scurt, este o premieră naţională. Cam toată lumea s-a aliniat la acest model", a spus Dragoş Anastasiu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a explicat că modelul Kurzarbeit nu se aplică oricând, ci trebuie să existe un eveniment, cum este cel tip pandemie. Modelul este temporar, fiind aplicat pentru o anumită perioadă de timp.

"Este o combinaţie între contractul de muncă pe care fiecare angajat îl are şi şomaj tehnic, cum ar veni, cum a fost la noi acest şomaj tehnic. Adică, dacă nu mai sunt comenzi şi scad veniturile companiei, să zicem cu 30%, cu 40%, cu 50%, cu 80%, se anunţă acest Kurzarbeit în acest procentaj. Deci, eu mă duc la AJOFM, la Ministerul Muncii, şi spun: 'Eu am 40 de angajaţi pe care îi introduc în Kurzarbeit cu acest procentaj'. Mi-a scăzut activitatea cu 70%. Pe activitatea pe care o am, de 30% să zicem, eu ca angajator plătesc salariu normal, 30% din salariul normal, cu taxe şi aşa mai departe. Partea cealaltă, 70%, este acoperită parţial de stat, ca la şomajul tehnic. Noi am propus 75%. Am păstrat acelaşi procentaj. Deci, presupunând că cineva are 1.000 de euro net şi angajatorul mai poate să-i dea 30% din munca iniţială, primeşte 300 de euro de la angajator. Din ceilalţi 700 de euro primeşte 75% de la statul român, el stând acasă 70% din timp, dar nu tot timpul", a explicat Anastasiu, potrivit Agerpres.

Preşedintele AHK România a menţionat că este important de înţeles faptul că acest instrument este flexibil, fiind aplicat zi de zi şi angajat cu angajat.

Dragoş Anastasiu a afirmat că mai rămâne de discutat cu Guvernul şi cu Parlamentul, pentru ca măsura să fie implementată.

Ideea programului de lucru “Kurzarbeit” a fost preluată și de CE

Potrivit acestui program de muncă redusă, sau "Kurzarbeit", introdus pentru prima dată în perioada crizei financiare din 2008, companiile pot solicita ajutoare de la stat pentru a acoperi costurile care apar din păstrarea angajaţilor care lucrează un program mai scurt.

În aprilie, Comisia Europeană a propus o nouă schemă de program de lucru redus la nivelul UE, schemă care va fi sprijinită de stat, pentru a ajuta oamenii să îşi păstreze locurile de muncă într-un moment în care pandemia de coronavirus afectează economiile din blocul comunitar.

Schema este în mod clar copiată după programul “Kurzarbeit” care funcţionează în Germania şi în conformitate cu are Guvernul de la Berlin plăteşte o parte din salariul unui angajat astfel încât companiile să nu elimine locuri de muncă în perioadele în care economia încetineşte.

“Companiile plătesc salarii angajaţilor lor chiar dacă, în prezent, nu fac bani. Europa vine acum în sprijinul lor cu o nouă iniţiativă", declara recent preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

"Programul este destinat să ajute Italia, Spania şi toate celelalte state care au fost grav lovite. Şi va face acest lucru graţie solidarităţii celorlaltor state membre”, a spus Ursula von der Leyen, adăugând că schema va fi garantată de toate statele membre UE, fără a dezvălui cum anume va fi finanţată.

AHK România (Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană) este reprezentanţa oficială a economiei germane şi totodată cea mai mare Cameră de comerţ bilaterală din România şi numără peste 600 de firme-membre. Prin serviciile pe care le oferă şi prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susţine activ companiile germane la intrarea lor pe piaţa românească şi este totodată partener al firmelor româneşti interesate de piaţa germană. În România AHK se implică activ în implementarea sistemului dual de învăţământ după model german şi a înfiinţat platforma GreenTech econet romania, cât şi o Curte Permanentă de Arbitraj.