Fenomenul migraţiei, care afecta până acum în special medicii şi asistentele medicale, tinde să se extindă rapid, în masă, la toate categoriile profesionale, relevă studiul "Influenţa calităţii vieţii profesionale asupra tendinţei de migrare pentru muncă a personalului din sănătate", data publicității de Federaţia "Solidaritatea Sanitară" (FSS).

"Creşterea salariilor de bază ale medicilor şi asistentelor medicale are un impact pozitiv restrâns asupra tendinţei de migraţie, cu mult mai mic decât cel estimat. Impactul optim a fost ratat din cauza distorsiunilor pe care legea salarizării le-a introdus în sistemul de sănătate. Cel mai relevant aspect îl constituie procentul pe care-l are tendinţa de migraţie asupra medicilor - categoria care a beneficiat de cele mai mare creşteri ale veniturilor salariale", se arată în cercetarea comandată de Federaţia "Solidaritatea Sanitară" (FSS).

Astfel, conform studiului, circa 78% dintre respondenţi (83,7% dintre respondenţii medici şi 74,4% dintre respondenţii asistente medicale) au indicat că au luat în considerare posibilitatea de a migra pentru muncă, iar aproape 26% dintre medici şi aproximativ 19% dintre asistentele medicale au indicat că au lucrat anterior în străinătate pe perioade variabile de timp.

Intenţia clară de a migra pentru muncă este situată la nivelul a circa 23% (aproximativ 24% dintre medici şi aproape 19% dintre asistentele medicale). 17% dintre respondenţi au indicat că sunt hotărâţi şi foarte hotărâţi să-şi caute un loc de muncă în străinătate.

Per ansamblu, dorinţa expresă de a rămâne în ţară este situată între 16% şi 19%; doar circa 23% dintre asistentele medicale şi aproape 17% dintre medici au indicat faptul că nu au intenţionat niciodată să migreze pentru muncă, aceasta putând fi considerată zona de stabilitate certă a profesioniştilor din sănătate.

Specialităţile cu procentele cele mai mari de salariaţi care au indicat hotărârea de a emigra sunt următoarele: ATI - 6,46%, Chirurgie - 5,44%, UPU- 4,08%, Pediatrie - 3,06%, Radiologie - 1,70% şi Oncologie - 1,36%.

Din perspectiva factorilor locali (tip push) care influenţează/determină decizia de a emigra, distribuţia răspunsurilor - date de toţi subiecţii - pentru cele mai importante variabile este următoarea: condiţiile de lucru din unităţile sanitare româneşti - 23,62%, condiţiile de viaţă/civilizaţie din România - 21,95%, nemulţumirea faţă de venitul actual - 19,15%, dificultăţile de realizare profesională în România - 10,3%.

În privinţa factorilor externi (pull) care influenţează/determină decizia de a emigra, respectiv atrag specialiştii din sănătate să lucreze în alte state, distribuţia răspunsurilor - date de toţi subiecţii - pentru cele mai importante variabile este următoarea: condiţiile de viaţă mai bune din ţara de destinaţie (nivelul de civilizaţie) - 26,34%, veniturile salariale mai mari - 21,31%, respectul de care se bucură profesioniştii - 19,79% şi condiţiile de lucru mai bune - 15,48%.

În domeniul schimbărilor care ar putea reduce tendinţa de migraţie, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă este soluţia indicată de numărul cel mai mare de respondenţi (56%) - dintre cei care intenţionează să plece - ca măsură ce ar putea determina renunţarea la intenţia de a emigra, urmată de creşterea veniturilor salariale (44%); asistentele medicale optează în primul rând pentru creşterea veniturilor salariale, în timp ce medicii pun un accent mare pe îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Distribuţia răspunsurilor sugerează necesitatea a două direcţii complementare de intervenţii pentru diminuarea tendinţei de migraţie: creşterea veniturilor pentru asistentele medicale şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru medici.

Cercetarea a fost comandată de Federaţia "Solidaritatea Sanitară", fiind realizată de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea" (CCDSS) în perioada 12-18 septembrie 2018 pe un eşantion de 1.253 salariaţi din sectorul de sănătate. Eşantionul este reprezentativ pentru categoriile profesionale medici şi asistente medicale. Cercetarea face parte din Strategia de acţiune bazată pe dovezi, implementată de FSS.