De regulă, pentru că nu sunt medicamente sau materiale sanitare. Iar când ne ajunge cuţitul la os şi nu mai suportam mizeria şi lipsurile fugim la privat ca să plătim din nou. Miliarde de euro finanţează un sistem aflat la un pas de colaps, ce pare imposibil de resuscitat.

Au trecut 30 de ani de lipsuri şi suferinţă pentru un sistem pe care toţi guvernanţii s-au angajat să-l vindece: cel sanitar. Suntem alungaţi din spitalele de stat de condiţiile precare şi, deseori, de atitudinea personalului. Într-o ţară în care se spune că sănătatea e gratuită, o plătim şi din salariu, şi din buzunar.

Vă facem cunoştinţă cu sistemul sanitar în cele mai profunde plăgi ale lui. Imaginaţi-vă că e o creatură care e hrănită din patru surse: Casa de Asigurări de Sănătate, unde se adună contribuţiile noastre - 33.769.300.000 de lei, circa 7 miliarde euro), Ministerul Sănătăţii care virează bani de la buget, taxa de viciu şi de jocuri de noroc (aproape 2 miliarde de euro), dar şi Consiliile Judeţene şi Locale ale căror sume nu le-a centralizat nimeni până acum.

În sistem intră peste 9 miliarde de euro în fiecare an. Sumele cotizate la Casa de Asigurări de angajaţi au tot crescut în ultimii zece ani de 20 de ori, nu şi calitatea serviciilor. O recunoaşte chiar ministrul Sorina Pintea: „Serviciile medicale nu sunt ieftine, dar pe de altă parte şi risipa este mare”.

Aşadar, 75% din bugetul Sănătăţii provine din salariile noastre. Problema e că sunt puţini cei care plătesc, adică 6 milioane 300 şi mulţi care acoperă pentru alte 10 milioane de persoane co-asigurate şi încă 3 milioane de neasiguraţi, dar care beneficiază de servicii medicale în urgenţă.

Continuarea pe www.stirileprotv.ro.