"Vom avea actul normativ care va spune foarte clar ce trebuie să facă fiecare contribuabil: o declaraţie şi o plată unică în timpul unui an. În primul rând, nu se va merge pe realizat, ci se va merge pe o sumă estimată de cel care este vizat. Cei care au depus (Formularul 600 - n. r.) nu trebuie să o mai facă. Sunt vreo 38.000 de depuneri la ghişeu sau electronic de Formulare 600 pe vechea legislaţie, dacă nu mă înşel. Aceşti oameni nu trebuie să mai depună aceste formulare. Doar dacă ei consideră că sumele din aceste formulare sunt la fel cu estimările pe care vor să le facă pentru acest an... Dacă vor să facă o estimare sub aceste sume, atunci pot să o facă. Deci, are un formular în care depune estimarea şi are o plată pe final de an. Să uităm cu toţii de logica de până acum. Este vorba despre un singur formular de depunere a acelei estimări şi o singură plată, moment la care, dacă sunt variaţii faţă de cea estimată iniţial, se face în mod automat şi reglarea, şi plata atunci. Va fi, aşadar, un singur formular şi o singură plată la final de an şi nu mai depun cei care au depus. Se merge pe estimare. Vor fi foarte multe lucruri normale, de bun simţ în noua abordare", a explicat Teodorovici la Antena 3, potrivit Agerpres.

Ministrul Finanţelor a precizat, totodată, că până la finalul lunii februarie "acest mecanism va fi prezentat doamnei prim-ministru, prezentat public şi discutat, pentru ca lumea să fie mulţumită".

Premierul Viorica Vasilica Dăncilă a afirmat, în data de 4 februarie, referindu-se la Declaraţia 600, că, până la 1 martie, Ministerul Finanţelor Publice va găsi o soluţie astfel încât cei care au venituri din activităţi independente să depună o singură declaraţie.

"Domnul preşedinte Liviu Dragnea a cerut în ultimul Comitet Executiv să se prelungească termenul de depunere a Declaraţiei 600 şi, de asemenea, să rămână un singur formular. În consecinţă, am luat decizia, în prima şedinţă de Guvern, să prelungim termenul de depunere până pe 15 aprilie, pentru a da posibilitatea Ministerului Finanţelor Publice ca, până pe data de 1 martie - deci înainte de termenul de 15 aprilie, când trebuia depusă această declaraţie, dar şi înainte de 25 martie, când trebuia făcută prima plată - (...) să propună un model care să prevadă o singură declaraţie şi o singură plată anuală pe toţi cei care au activităţi independente. Deci până la 1 martie avem o soluţie", a menţionat Dăncilă.


Întrebată dacă vor fi amendaţi cei care nu vor plăti până la 25 martie, şeful Guvernului a răspuns: "Nu se pune această problemă. Noi căutăm soluţiile pe care le aşteaptă mulţi din partea noastră şi pe care domnul preşedinte Dragnea le-a propus în cadrul Comitetului Executiv Naţional".

Pe 31 ianuarie, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă, care prevede că Formularul 600 va putea fi depus până la 15 aprilie.


Soluții pentru IT-iști, cercetători și persoane cu handicap

Guvernul a aprobat în şedinţa de joi ordonanţa de urgenţă privind măsuri pentru protejarea veniturilor unor categorii de salariaţi, angajaţi din IT, cercetare-dezvoltare şi inovare, sezonieri, salariaţii cu dizabilităţi încadraţi cu handicap grav, dar şi angajaţii part-time, a anunţat Nelu Barbu, purtător de cuvânt al Executivului.

"Pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Guvernului României a fost introdusă şi adoptată o ordonanţă de urgenţă privind măsuri pentru protejarea veniturilor unor categorii de salariaţi. (...) Este vorba despre angajaţi din patru domenii, patru categorii: domeniile IT, care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator, cei care lucrează în cercetare-dezvoltare, inovare, cei care desfăşoară activităţi cu caracter sezonier, precum şi salariaţii care sunt încadraţi cu handicap grav sau accentuat. Măsura se aplică pentru veniturile obţinute în anul 2018 şi asigură, este foarte important, acelaşi nivel al veniturilor din salarii şi asimilate salariilor realizate în anul 2017, astfel încât angajatorii acestora să nu fie obligaţi la un efort financiar suplimentar", a precizat Nelu Barbu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, la finalul şedinţei de Guvern.

El a precizat că "acordarea acestei facilităţi este condiţionată (...) de majorarea venitului salarial brut cu cel puţin 20% faţă de nivelul din decembrie 2017, având în vedere transferul sarcinii fiscale a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat".

"Este şi o formulă de calcul pentru aceste categorii de angajaţi. Practic, prin acest act normativ statul român suportă de la bugetul de stat o parte din contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajat, formula de calcul se aplică venitului brut al angajatului pentru a determina partea de contribuţie socială de sănătate care urmează să fie compensată de la buget. (...) Precizez că valoarea reprezentând diferenţa pozitivă dintre contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată şi calculată potrivit prevederilor Codului fiscal şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate reţinută la sursă se stabileşte de angajator şi se evidenţiază distinct ca sumă dedusă în declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, pe scurt formularul 112. Persoanele care desfăşoară acelaşi tip de activitate, din cele patru domenii despre care v-am vorbit, cele patru categorii, dar sunt angajate în instituţii publice nu beneficiază de această scutire, întrucât salariile acestora au fost majorate de la 1 ianuarie 2018 pentru a compensa aplicarea transferului sarcinii fiscale", a arătat Barbu.

Purtătorul de cuvânt al Executivului a menţionat că o altă prevedere a OUG "asigură conservarea venitului net pentru angajaţii care lucrează part-time, atât din sistemul public, cât şi pentru cei din sistemul privat".

"Mai exact, începând cu ianuarie 2018, persoanelor care au contract individual de muncă cu timp parţial, deci part-time, li se vor reţine contribuţiile de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate raportate la venitul brut de care beneficiază, iar diferenţa până la nivelul contribuţiilor aferente salariului minim pe economie va fi suportată în numele angajatului de instituţia bugetară angajatoare sau de către angajatorul privat - pentru că ştiţi foarte bine că existau acele discuţii privind faptul că anumite persoane nu ar fi putut să plătească acele contribuţii prevăzute pentru salariul minim brut pe economie pentru persoanele care desfăşoară activităţi în regim part-time. Sigur, prin această modificare, nu se mai pune problema", a afirmat Barbu.

El a mai spus că OUG introduce şi o altă măsură "pentru protejarea veniturilor persoanelor aflate în concediu medical şi care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, pentru a nu le fi afectat venitul".

"Pentru aceste persoane contribuţiile de asigurări sociale vor fi calculate în raport cu venitul brut de care beneficiază persoana respectivă, adică indemnizaţia de şomaj, să spunem, şi nu în raport cu salariul mediu pe economie, cum stabilea legislaţia anterioară", a precizat Nelu Barbu.