Studiul privind dinamica pieţei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare a fost realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) cu sprijinul Inspecţiei Muncii.

"O tendinţă îngrijorătoare este polizarea forţei de muncă în zona salariului minim pe economie. Am analizat salariile brute de încadrare şi am constatat că aproximativ 46% dintre contractele de muncă sunt în zona salariului minim - vorbim de cifre valabile la 1 octombrie 2017. Aceasta în timp ce personalul cu peste 700 de euro cuprinde doar 16% dintre contractele de muncă", a declarat Mihai Cioc, expert în cadrul PIAROM, într-o conferinţă de lansare a studiului.

Un alt aspect îngrijorător relevat se referă la scăderea ponderii specialiştilor, adică a personalului cu studii superioare, concomitent cu creşterea ponderii muncitorilor necalificaţi.

"Un alt dezechilibru major este distribuţia pe vârste. Am constatat că, analizând muncitorii calificaţi versus muncitori necalificaţi, constatăm că pe intervalul de vârstă sub 30 de ani ponderea muncitorilor necalificaţi este foarte mare, este practic dublă faţă de cea a muncitorilor calificaţi. Cu alte cuvinte, constatăm că nivelul de calificare al generaţiilor care vin din urmă este mai redus decât al celorlalte generaţii şi, din acest motiv, constatăm că avem şi ocupaţii cu risc major, cerute de industrie, ocupaţii tehnice, de muncitori calificaţi, unde avem o pondere majoritară a salariaţilor cu vârsta de peste 50 de ani", a continuat Cioc.

El a arătat că acest lucru se întâmplă pentru că sistemul de învăţământ tehnic şi profesional nu este adaptat la cerinţele pieţei muncii.

Industria prelucrătoare este sectorul cu cei mai mulţi angajaţi din România, respectiv 1,23 milioane, urmat de comerţ, cu 889.415 de oameni, transporturi, logistică şi depozitare - 381.000 de contracte de muncă şi construcţii - 366.500 de salariaţi.

Peste 6,3 mil. de contracte de muncă active

Modificarea legislaţiei din domeniul muncii din vara anului trecut şi înăsprirea sancţiunilor pentru munca nedeclarată au dus la majorarea numărului contractelor de muncă individuale cu normă întreagă, a declarat, miercuri, Larisa Papp, director în cadrul Inspecţiei Muncii.

Ea a participat la evenimentul de lansare a unui studiu privind dinamica pieţei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare, realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

"Numărul de contracte individuale de muncă a crescut. La 31 mai 2018, la Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor, erau înregistrate 6.325.368 de contracte individuale de muncă active. Numărul reprezintă totuşi ceva pe piaţa muncii din România", a spus Papp, citată de Agerpres.

Potrivit acesteia, un moment important a fost cel din vara anului trecută, când s-a modificat legislaţia din sector.

"Dacă până în august 2017 nu aveam o definiţie a ceea ce înseamnă muncă nedeclarată, acum avem cele patru situaţii care sunt încadrate ca atare. Această situaţie a determinat o creştere a contractelor intrate în legalitate şi, pe cale de consecinţă, o creştere a numărului de contracte individuale de muncă. Am înregistrat o creştere a contractelor individuale de muncă cu normă întreagă, raportat la cele cu normă parţială, ceea ce până la urmă reprezintă un plus", a arătat oficialul Inspecţiei Muncii.

Ideea a fost susţinută şi de datele prezentate în studiul PIAROM.

"Am avut creşteri spectaculoase pe anumite sectoare, de pildă în sectorul serviciilor de transport cu taxiul am avut o creştere de 80% a numărului de contracte cu normă întreagă. La fel în industria restaurantelor, cu 19%, sau în industria serviciilor de înfrumuseţare, unde numărul contractelor de muncă a crescut într-un an cu 42%", a afirmat Mihai Cioc, expert în cadrul PIAROM, prezent la acelaşi eveniment.

Cu toate acestea, România are în continuare o rată a populaţiei active cu contracte de muncă destul de scăzută, respectiv 62%, sensibil sub media europeană, unul dintre factorii fiind dezechilibrele regionale.