Angajații români muncesc mai puțin. România, singura ţară din UE în care durata vieţii profesionale a scăzut în ultimele decenii
Angajati, birou
Durata estimată a vieţii profesionale pentru populaţia adultă din UE a fost în medie de 35,9 ani în 2019, cu 3,6 ani mai mare decât era în 2000, potrivit Eurostat.
România este singurul stat membru al UE în care durata estimată a vieţii profesionale a scăzut în ultimele două decenii, cu 2,2 ani, până la 33,8 ani.
Datele publicate marţi de Eurostat arată că, în rândul statelor membre, Suedia şi Olanda aveau în 2019 cea mai lungă durată a vieţii profesionale, 42 de ani, respectiv 41 de ani.
La polul opus, cea mai scurtă durată estimată a vieţii profesionale se înregistra în Italia (32 de ani), urmată de Croaţia (32,5 ani), Grecia (33,2 ani), Belgia şi Polonia (ambele cu 33,6 ani) şi România (33,8 ani), potrivit Agerpres.
În 2019, comparativ cu 2000, durata estimată a vieţii profesionale a crescut în toate statele membre, cu excepţia României, cele mai mari progrese fiind înregistrate în Malta (7,6 ani), Ungaria (6,9 ani) şi Estonia (5,6 ani).
Repartiţia pe sexe arată că, în 2019, se estima ca bărbaţii să lucreze mai mult decât femeile, respectiv 38,3 ani versus 33,4 ani în cazul femeilor.
Deşi durata estimată a vieţii profesionale a fost tot timpul mai mare în cazul bărbaţilor decât în cazul femeilor, decalajul dintre sexe s-a redus în ultimul deceniu. Dacă în anul 2000 bărbaţii lucrau, în medie, cu 7,1 ani mai mult decât femeile, în anul 2019 decalajul dintre sexe s-a redus la 4,9 ani.
Pe acelasi subiect: