Faţă de trimestrul IV 2019, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (11,30%), învăţământ (5,77%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (4,70%), respectiv comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (3,75%).

Faţă de trimestrul anterior, creşterea componentei cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 2,32%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) de 2,50%. Creşterile costului orar al forţei de muncă faţă de trimestrul precedent au fost influenţate şi de întreruperea activităţii în contextul COVID-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat.

Datele INS arată că în primul trimestru din acest an comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice.

Cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (13,85%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (12,67%), transport şi depozitare (12,39%) şi activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (11,06%).

Cele mai mici creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (2,96%), învăţământ (3,59%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (3,77%).

Creşterea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent pentru componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 10,12%, iar pentru componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) de 11,86%.

Creşterile costului orar al forţei de muncă faţă de trimestrul corespunzător al anului precedent (dar şi faţă de trimestrul precedent) au fost influenţate şi de întreruperea activităţii în contextul COVID-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat, dar şi de compensarea cheltuielilor cu forţa de muncă aferente timpului nelucrat din luna martie, începând cu declararea stării de urgenţă, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare.