Este al şaselea trimestru consecutiv în care România înregistrează cea mai mare creştere anuală a costurilor cu mâna de lucru din UE, chiar dacă este vorba de un ritm de creştere mai mic decât avansul anual de 18,6% înregistrat în trimestrul al doilea.

Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. În România, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 16,5% în trimestrul al treilea, iar costurile non-salariale au înregistrat o creştere anuală de 16,6%.

Avansul costurilor cu forţa de muncă în România s-a produs în principal pe fondul creşterii cu 30,6% a costului orar al forţei de muncă în sectorul de non-business, la care se adaugă o creştere de 11,8% a costului orar al forţei de muncă în sectorul de business, în ambele cazuri fiind vorba de creşteri mult peste media europeană, 1,6% respectiv 2,4%.

Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 12,1% în sectorul construcţiilor, cu 11,9% în industrie şi cu 11,8% în sectorul serviciilor.

Potrivit datelor publicate anterior de Institutului Naţional de Statistică, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a crescut cu 17,85%, în cel de-al treilea trimestru din acest an comparativ cu perioada similară din 2016, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat cu 3,69%.

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) se observă în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (38,76%), sănătate şi asistenţă socială (32,48%), învăţământ (30,91%) şi administraţie publică (29,57%).

Faţă de trimestrul II 2017, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare), cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în activitatea de învăţământ (24,52%) ca urmare a diminuării timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent datorită vacanţei şcolare, urmată de administraţie publică (9,79%) ca urmare a aplicării prevederilor legale în vigoare şi activităţile de spectacole, culturale şi recreative (6,49%).