Institutia europeana a aratat ca Facebook a sustinut ca nu poate conecta automat conturile utilizatorilor Facebook cu WhatsApp, dar ca doi ani mai tarziu a lansat un serviciu care face acest lucru.

”Comisia a constatat ca, contrar declaratiilor din timpul procesului de evaluare a preluarii, posibilitatile tehnice de potrivire a identitatilor utilizatorilor Facebook si WhatsApp existau in 2014, iar angajatii Facebook cunosteau acest lucru”, se arata intr-un comunicat al Executivului UE, potrivit News.ro.

Facebook afirma intr-un comunicat ca erorile facute in declaratiile din 2014 nu au fost intentionate si ca Comisia a confirmat ca nu au influentat rezultatul evaluarii fuziunii.

”Anuntul de astazi incheie subiectul”, potrivit Facebook.

Amenda nu va inversa decizia Comisiei de aprobare a achizitiei WhatsApp si nu are legatura cu o investigatie separata legata de protejarea datelor utilizatorilor.

Comisia Europeana ar fi putut sa fi amendat Facebook cu pana la 1% din cifra de afaceri, respectiv 276 de milioane de dolari, in baza rezultatelor din 2016, dar a precizat ca Facebook a cooperat si a recunoscut neregulile.

Amenda CE vine dupa ce Facebook a fost penalizata, marti, de autoritatea pentru protectia datelor din Franta, cu 150.000 de dolari, pentru ca nu a prevenit accesarea datelor utilizatorilor de catre furnizori de publicitate.

Saptamana trecuta, autoritatea antitrust din Italia a impus WhatsApp o maneda de 3 milioane de euro, pentru ca a obligat utilizatorii sa furnizeze date personale Facebook.

Comisia Europeana are o disputa si cu Apple, pe care o acuza ca aloca aproape toate profiturile realizate de pe urma vanzarilor din Europa catre o serie de "head offices" din Irlanda, care beneficiaza de un regim fiscal special. Impozitul pe companii in Irlanda este deosebit de mic, 12,5%, insa potrivit Comisiei Europene grupul Apple a platit in Irlanda un impozit de doar 1% in 2013 si unul de doar 0,005% in 2014.

In luna august a anului trecut, Executivul comunitar a cerut Irlandei sa recupereze impozite neplatite pentru perioada 2003-2014 in valoare de pana la 13 miliarde de euro, in contul unor 'facilitati fiscale' de care a beneficiat grupul american din partea autoritatilor irlandeze.

In replica, Guvernul de la Dublin a insistat ca nu are intentia de a recupera acesti bani deoarece compania americana nu a beneficiat de un tratament fiscal referential iar UE nu a inteles modul in care se aplica legislatia fiscala irlandeza.