O posibilă favorizare a propriului serviciu ar presupune un nou caz de abuz de poziţie dominantă din partea companiei americane, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, a confirmat marţi, într-o conferinţă la Berlin, că este analizat acest instrument al companiei americane, care a fost deja amendată pentru tratament avantajos faţă de comparatorul său de preţuri Google Shopping.

"Analizăm acum dacă nu s-a întâmplat acelaşi lucru cu alte părţi ale afacerii Google, precum serviciul de căutare de locuri de muncă, cunoscut sub numele de Google for Jobs", a spus Vestager.

Comisarul pentru Concurenţă a aplicat trei sancţiuni de mai multe miliarde euro companiei Google în ultimii trei ani.

Prima, în 2017, pentru favorizarea Google Shopping, s-a ridicat la 2,424 miliarde euro; a doua, în 2018, pentru utilizarea sistemului Android pentru consolidarea poziţiei dominante a motorului său de căutare, a atins nivelul record de 4,343 miliarde euro, şi a treia în martie, pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa de publicitate online, prin serviciul său AdSense for Search, de 1,49 miliarde euro.

Dacă investigaţia Comisiei confirmă că Google a recidivat în ceea ce priveşte abuzul de poziţie dominantă, compania ar putea primi o nouă sancţiune de miliarde pentru comportament care aduce prejudicii concurenţilor şi, în ultimă instanţă, consumatorului european.

Comisarul european a afirmat, la conferinţa de la Berlin, că există "un evident conflict de interese" în faptul că multe companii activează "drept jucător şi arbitru" în gestionarea platformelor digitale, care, în acelaşi timp, concurează cu alte companii ce depind de acea platformă.

Există o "tentaţie evidentă de a interveni în modul în care lucrează, în favoarea propriilor servicii", a afirmat ea.

Vestager a adăugat că ar putea fi necesară, în plus faţă de politica de concurenţă, adoptarea unor reglementări pentru a evita astfel de comportamente.

Întrebarea este, a spus aceasta, "dacă ne gândim că este corect ca firme precum Google şi altele să deţină atâta control asupra succesului sau eşecului altor companii şi să fie libere să utilizeze această putere după cum vor".

"Dacă nu, atunci poate am considera că este necesară o reglementare pentru a garanta că aceste platforme îşi utilizează puterea în mod corect şi nediscriminatoriu", a adăugat ea.

De când a preluat portofoliul de comisar pentru Concurenţă, în 2014, Vestager "a pus artileria" pe marile companii din sectorul tehnologic, ale căror modele de afaceri digitale reprezintă o provocare în momentul aplicării politicilor tradiţionale, fie că sunt de concurenţă sau de fiscalitate.

Ultima investigaţie privind Google ar putea trece, însă, în alte mâini, deoarece, chiar dacă daneza va fi în continuare comisar în viitorul Executiv prezidat de Ursula von der Leyen, încă nu se ştie dacă va continua ca şi comisar responsabil de concurenţă, unul dintre portofoliile cu cea mai mare putere de la Bruxelles.