Comisia Europeană a cerut Google să renunţe la comportamentul ilegal în termen de 90 de zile sau se va confrunta cu amenzi suplimentare, de până la 5% din cifra de afaceri medie zilnică pe plan global a firmei mamă Alphabet, scrie Agerpres.

Comisia Europeană consideră că Google a încălcat normele antitrust ale UE. Începând din 2011, Google a impus restricţii ilegale producătorilor de dispozitive Android şi operatorilor de reţele de telefonie mobilă pentru a-şi consolida poziţia dominantă în domeniul căutărilor generale pe internet.

În prezent, Google trebuie să pună capăt efectiv acestor practici în termen de 90 de zile, riscând, în caz contrar, să fie obligată la plata unor penalităţi cu titlu cominatoriu echivalente cu până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie la nivel mondial a Alphabet, societatea-mamă a Google.

CE consideră că Google a solicitat producătorilor să preinstaleze propria sa aplicaţie de căutare (Google Search) şi propria sa aplicaţie browser (Chrome) ca o condiţie pentru acordarea licenţei pentru magazinul său de aplicaţii (Play Store). De asemenea, compania a efectuat, în favoarea anumitor producători şi operatori de reţele de telefonie mobilă, plăţi condiţionate de preinstalarea în exclusivitate a aplicaţiei Google Search pe dispozitivele acestora şi a împiedicat producători dispuşi să preinstaleze aplicaţii Google să vândă chiar şi un singur dispozitiv mobil inteligent care funcţionează cu versiuni alternative ale sistemului Android care nu au fost aprobate de Google (aşa-numitele "ramificaţii ale sistemului Android").

În 2005, Google a achiziţionat dezvoltatorul iniţial al sistemului de operare mobil Android, continuând să dezvolte acest sistem. În prezent, aproximativ 80% din dispozitivele mobile inteligente din Europa şi din întreaga lume funcţionează cu ajutorul sistemului Android.

Decizia Comisiei vizează trei tipuri specifice de restricţii contractuale pe care Google le-a impus producătorilor de dispozitive şi operatorilor de reţele de telefonie mobilă. Aceste restricţii au permis Google să utilizeze Android ca instrument de consolidare a poziţiei dominante a motorului său de căutare. Cu alte cuvinte, decizia Comisiei nu pune sub semnul întrebării modelul de sursă deschisă sau sistemul de operare Android.

Comisia concluzionează că Google deţine o poziţie dominantă pe pieţele serviciilor de căutare generală pe internet, ale sistemelor de operare destinate dispozitivelor mobile inteligente pentru care trebuie să se obţină o licenţă şi ale magazinelor de aplicaţii pentru sistemul de operare mobil Android.

Android este un sistem de operare destinat dispozitivelor mobile inteligente pentru care trebuie să se obţină o licenţă. Aceasta înseamnă că părţile terţe producători de dispozitive mobile inteligente pot să obţină licenţe pentru sistemul Android şi să îl utilizeze pe dispozitivele lor.

Prin controlul exercitat asupra sistemului Android, Google deţine o poziţie dominantă pe piaţa mondială (cu excepţia Chinei) a sistemelor de operare destinate dispozitivelor inteligente mobile pentru care trebuie să se obţină o licenţă, având o cotă de piaţă de peste 95%. La intrarea pe aceste pieţe există obstacole majore care se explică parţial prin efectele de reţea: cu cât utilizatorii care folosesc un sistem de operare destinat dispozitivelor mobile inteligente sunt mai numeroşi, cu atât numărul aplicaţiilor elaborate de dezvoltatori pentru sistemul respectiv este mai mare, fapt care, la rândul său, atrage mai mulţi utilizatori. În plus, sunt necesare resurse importante pentru a dezvolta un sistem de operare de succes destinat dispozitivelor mobile inteligente pentru care trebuie să se obţină o licenţă.

Fiind un sistem de operare pentru care trebuie să se obţină o licenţă, Android este diferit de sistemele de operare utilizate exclusiv de dezvoltatori integraţi pe verticală (cum ar fi sistemul iOS al Apple sau sistemul Blackberry). Acestea nu fac parte din aceeaşi piaţă deoarece nu sunt disponibile pentru obţinerea unei licenţe de către părţile terţe producători de dispozitive.

Poziţia dominantă pe piaţă nu este, în sine, ilegală în conformitate cu normele UE antitrust. Cu toate acestea, societăţile dominante au o responsabilitate specială de a nu abuza de poziţia lor puternică pe piaţă prin restrângerea concurenţei, fie pe piaţa în care sunt dominante, fie pe pieţe separate.

Google a recurs la trei tipuri de practici separate pentru a-şi consolida poziţia dominantă în domeniul căutărilor generale pe internet: stabilirea unei legături ilegale între aplicaţiile de căutare şi de browser ale Google, plăţi ilegale condiţionate de preinstalarea în exclusivitate a Google Search şi obstrucţionarea ilegală a dezvoltării şi a distribuţiei sistemelor de operare Android concurente.

Google oferă aplicaţiile şi serviciile sale mobile producătorilor de dispozitive sub forma unui pachet, care include Google Play Store, aplicaţia Google Search şi browserul Google Chrome. Condiţiile prevăzute de Google pentru acordarea licenţelor împiedică producătorii să preinstaleze anumite aplicaţii, dar nu şi altele.

În cadrul investigaţiei Comisiei, producătorii de dispozitive au confirmat că Play Store este o aplicaţie indispensabilă, deoarece utilizatorii se aşteaptă ca aceasta să fie preinstalată pe dispozitivele lor (nu în ultimul rând pentru că ei înşişi nu o pot descărca în mod legal).

Amenda de 4,34 miliarde de euro aplicată de Comisie ţine seama de durata şi de gravitatea încălcării şi a fost calculată pe baza valorii veniturilor obţinute de Google din publicitatea prin motoare de căutare pe dispozitive Android în SEE.

Cu titlu de condiţie minimă, Google trebuie să pună capăt celor trei practici şi să nu participe din nou la niciuna dintre acestea. De asemenea, decizia obligă Google să se abţină de la orice măsură care are un obiect sau un efect identic sau echivalent cu aceste practici.

Decizia nu împiedică Google să aplice un sistem rezonabil, echitabil şi obiectiv care să asigure funcţionarea corectă a dispozitivelor Android cu ajutorul aplicaţiilor şi serviciilor aflate în proprietatea Google, fără a aduce atingere, cu toate acestea, libertăţii producătorilor de dispozitive de a produce dispozitive bazate pe sistemul Android.

Șeful Google: Android a creat mai multe opțiuni, nu mai puține

Într-o poziție remisă presei, Sundar Pichai, CEO Google, a anunțat că gigantul IT intenţionează să conteste decizia CE, sustinând Executivul european omite faptul că sistemul Android oferă nenumărate opţiuni miilor de producători de telefoane şi operatorilor de reţele de telefonie mobile.

"Astăzi, Comisia Europeană a adoptat o decizie de iniţiere a procedurii privind practicile anticoncurenţiale împotriva Android şi a modelului său de afaceri. Decizia trece cu vederea faptul că telefoanele prevăzute cu sistemul de operare Android concurează cu telefoanele iOS, un aspect confirmat de 89% dintre participanţii la studiul de piaţă realizat de Comisie. Omite şi faptul că Android oferă nenumărate opţiuni miilor de producători de telefoane şi operatorilor de reţele de telefonie mobilă care produc şi vând dispozitive Android; milioanelor de dezvoltatori de aplicaţii din întreaga lume care şi-au clădit afacerile cu ajutorul Android şi miliardelor de consumatori care acum îşi permit şi folosesc smartphone-uri Android de ultimă generaţie. Când cumperi un telefon cu Android, alegi una dintre cele mai cunoscute două platforme mobile din lume - una care a contribuit la extinderea gamei de telefoane disponibile la nivel mondial", a afirmat șeful Google.

Potrivit acestuia, în prezent, datorită sistemului Android, există mai mult de 24.000 de dispozitive, la preţuri variate, din peste 1.300 de mărci diferite, inclusiv ale unor producători de telefoane finlandezi, francezi, germani, italieni, letoni, olandezi, polonezi, români, spanioli, suedezi şi unguri. Telefoanele produse de aceste companii sunt diferite, dar au în comun capacitatea de a rula aceleaşi aplicaţii. Niciun producător de telefoane nu este obligat să adopte aceste reguli, ei putând folosi sau modifica Android în orice mod doresc, aşa cum a făcut Amazon cu tabletele Fire şi stick-urile TV, subliniază Pichai.

"Dacă vor să aibă succes, platformele de tip open-source trebuie să facă eforturi deosebite pentru a răspunde în mod egal nevoilor fiecărui utilizator. Istoria ne arată că lipsa regulilor privind compatibilitatea de bază duce la fragmentarea platformele open-source, ceea ce afectează utilizatorii, dezvoltatorii şi producătorii de telefoane. Regulile de compatibilitate ale sistemului Android nu permit acest lucru şi îl transformă într-o propunere atractivă pe termen lung pentru fiecare", a menţionat CEO-ul Google.

El a explicat că, datorită sistemului de operare Android, un telefon obişnuit poate avea preinstalate până la 40 de aplicaţii de la mai mulţi dezvoltatori, nu doar de la compania de la care este achiziţionat telefonul. Practic, un utilizator obişnuit de telefon Android va instala el însuşi cam 50 de aplicaţii.

Pichai a menţionat că în ultimii 10 ani Google a investit miliarde de dolari pentru a ajunge la versiunea Android actuală astfel încât producătorii de telefoane au opţiunea de preinstalare a unor aplicaţii Google populare (precum Search, Chrome, Play, Maps şi Gmail), dintre care unele generează venituri pentru companie, iar toate garantează punerea în funcţiune a telefonului pe loc, direct din cutie.

"Producătorii de telefoane nu sunt obligaţi să includă serviciile noastre şi au totodată libertatea de a preinstala aplicaţii concurente alături de ale noastre. Ceea ce înseamnă că noi obţinem venituri numai dacă sunt instalate aplicaţiile noastre şi dacă oamenii aleg să le folosească în locul aplicaţiilor concurente", a mai explicat şeful Google.

Sundar Pichai apreciază, totodată, că distribuirea gratuită a platformei Android şi a suitei de aplicaţii Google este eficientă nu doar pentru producătorii de telefoane şi operatori ci şi pentru dezvoltatori şi consumatori.