Facebook "a creat intenţionat un sistem de angajare care a împiedicat americani calificaţi să aibă o şansă de a afla şi de a se prezenta" la aceste posturi, a scris Departamentul de Justiţie într-un comunicat, scrie Agerpres.

Conform plângerii, Facebook nu a afişat aceste posturi pe pagina sa de internet şi a refuzat înscrierile online, pentru a le rezerva unor angajaţi deja prezenţi în companie cu o viză temporară şi dornici să obţină cartea verde.

Pentru a obţine aceste faimoase 'green card'-uri, care oferă un statut de rezident permanent în SUA, trebuie să ai o ofertă de loc de muncă permanent, iar angajatorul trebuie să arate ca nu are un candidat american calificat pentru post.

Pentru a ocoli această obligaţie, Facebook a introdus un proces de recrutare discriminatoriu 'obişnuit şi generalizat', conform plângerii.

Între 1 ianuarie 2018 şi 18 septembrie 2019, peste 2.650 de posturi au fost afişate în acest mod. În peste 80% din cazuri, niciun american nu s-a înscris, se mai arată în acest document.

"Mesajul nostru către angajatori, în special din sectorul tehnologic, este clar: nu puteţi favoriza recrutarea ilegală de salariaţi străini cu viză temporară'' în detrimentul americanilor, a comentat Eric Dreiband, responsabil cu drepturi civice în cadrul Departamentului de Justiţie, citat în comunicat.

Administraţia lui Donald Trump, care a făcut din lupta împotriva imigraţiei unul dintre pilonii politicii sale, a încercat în mai multe rânduri recent să restrângă vizele H1-B, extrem de folosite în sectorului tehnologiilor înalte, însă intenţia sa a fost respinsă în justiţie.

Pe de altă parte, un tribunal din California a decis marţi în favoarea companiilor din Silicon Valley care contestau îngheţarea unor vize de muncă decisă de preşedintele american Donald Trump în luna iunie.

În luna iunie, Donald Trump, a cărui campanie prezidenţială traversa o perioadă dificilă, anunţase îngheţarea acordării Cărţilor Verzi şi a anumitor vize de muncă, printre care H-1B, foarte utilizate în sectorul IT şi de înaltă tehnologie.

Ordinul său a provocat protestele şefilor Google, Apple şi ai altor companii, şi contestări în justiţie din partea unor organizaţii precum Camera Americană de Comerţ şi Bay Area Council.