Dora Popeneciu (55 de ani) lucreaza pentru Apple din 1991. Inginer de profesie, absolventa a Facultatii de Automatizari si Calculatoare de la Universitatea Politehnica din Bucuresti, a programat mai intai la stat, la Institutul de Proiectari si Automatizari (IPA).

Dupa Revolutie s-a angajat la o firma de calculatoare din Capitala. A vrut tot un job de programator, dar cand a ajuns la interviu si-a dat seama ca nu asta era postul oferit, ci unul in vanzari. A acceptat provocarea, iar de aici si pana la promovare nu a trecut mult. Usor-usor, banii au inceput "sa curga".

„Era ceva ce nu mai vazusem niciodata”, a povestit Dora intr-un interviu pentru incont.ro despre primul produs Apple pe care l-a vazut in 1991, in Romania. „Unul dintre partenerii presedintelui nostru a venit cu un Mac clasic. Noi nu stiam despre ce era vorba, initial l-am confundat cu un monitor, iar in momentul in care i-am cuplat tastatura cu mouse-ul a fost asa, ca un miracol: calculatorul a inceput sa functioneze. Cand lucrezi pe niste programe destul de complicate si ajungi sa lucrezi pe un program sau un calculator cu interfata grafica, pur si simplu ti se pare ca totul se simplifica atat de mult. A fost dragoste la prima vedere”. De atunci totul a insemnat Apple pentru ea.

Povesteste ca in anii `90 Romania era abia la inceputurile existentei ei ca societate in transformare, intr-o economie de piata foarte tulburata de imperfectiunile legilor. „Noi am avut un noroc extraordinar. Toata lumea se intreaba cum de am reusit si am fost prima tara din Centrul si Sud-Estul Europei sa vindem si sa impunem acest calculator pe piata romaneasca. Ne-am saturat sa stam, asa, in rand si sa fim copii cuminti. Este foarte bine sa facem si noi niste pasi in directia pe care au urmat-o si marile tari europene dupa care tot tanjim si pe care le tot invidiem.”

Ceea ce a adus, de fapt, Apple in Romania a fost explozia publicatiilor scrise, subliniaza directorul general al iStyle. Incepusera sa apara foarte multe tipografii, unele mai mici, altele mai mari. „A fost un moment propice pentru promovarea produsului Apple, pentru impunerea lui pe piata, pentru ca fiecare tipografie, indiferent cat de mica sau de mare, de scumpa sau de ieftina, era condusa de un Mac, nu de un PC Windows”, spune Dora Popeneciu.

La inceput, produsele erau aduse pe bucati, de diversi oameni care se repatriau, romani care traisera in Franta, in Germania si doreau sa-si deschida o afacere in domeniul tipografic. Ei au dat semnalul si celorlalti doritori sa-si faca tipografii.

De la vanzari la prima companie partenera Apple in Romania

Desi Apple patrunsese deja pe piata romaneasca, era foarte greu ca o firma locala sa primeasca dreptul de a distribui produsele companiei americane in Romania. Trebuia sa indeplineasca anumite conditii, destul de dure, de altfel: sa trimita o garantie minima de 500.000 de dolari, iar proprietarii sa nu fi avut vreo legatura cu securitatea comunista. Zeci de candidati au incercat atunci sa obtina dreptul de distributie, dar niciunul nu a indeplinit criteriile, explica programatoarea. Pana la RCS (Romanian Computer System distribuitor pe Romania), anul 1992.

„Noi am vrut sa devenim distribuitori Apple in Romania mai mult din inconstienta. A fost un miracol ca la sfarsitul lui 1992 sa anuntam ca vanduseram deja peste 300 de Mac-uri. A fost o vanzare fabuloasa. Oamenii vindeau tipografiile si trebuia sa-si cumpere Mac-urile de la noi pentru ca nimeni nu stia cum lucreaza, nimeni nu le putea da niciun fel de informatii. Ca sa ajunga materialul la tipografie trebuia realizat de o agentie de publicitate. Aceasta din urma venea cu un material facut pe un PC Windows. La vremea respectiva Mac-ul si PC-ul nu erau deloc compatibile si atunci trebuia sa-si cumpere macar un Mac. Si firmele de publicitate si-au facut cumparatura, si nu doar un calculator: au cumparat mai multe calculatoare.”

In 1999 a reusit sa puna pe picioare iStyle, companie intitulata pe atunci Mac Galerry (era de fapt un Apple Center), o firma mare, care avea obligatia sa dezvolte lantul de reselleri (distribuitori).

„Am reusit la acea vreme sa numaram 42 de companii care sa ne fie Reselleri Apple, dintre care 12 in Bucuresti. Ii ajutam sa inteleaga acest produs, ii pregateam in vanzari, mai ales ca exista acest mare handicap - incompatibilitatea produselor Apple si cele care rulau Windows. Erau foarte multe bariere, din aceasta cauza in Romania Mac-ul a ajuns doar pe mesele tipografilor, a agentilor de publicitate, a celor care aveau ziare, reviste, pentru ca aveau nevoie sa-si culeaga textele, sa-si aranjeze paginile.”

Erau, asadar, putine persoane fizice care isi cumparau aceste calculatoare. Abia din 1999 au inceput consumatorii sa-si permita sa-si achizitioneze un computer, de vina fiind in special preturile foarte mari („se mergea cu profituri foarte mari in vremea respectiva – 60-70%, programele erau foarte scumpe”). „Pana gaseai clientul era enorm de mult de munca, trebuia sa-l lamuresti de ce sa-si cumpere acest produs”, isi aminteste Dora.

Din 2004 Mac Gallery a devenit Apple Premium Reseller, primul magazin de tip Apple pe care-l aveau companiile partenere. “Nu apartinem lor, ci suntem o companie partenera. Ne-au zis atunci ca nu mai era la moda sa fim <<un Apple Center>>, ci trebuia sa devenim Apple Premium Reseller si ne-au cerut sa ne transformam partea de showroom in retail. Ne-au cerut schita magazinelor, iar ei ne trimiteau cum trebuia sa arate mobilierul. A fost destul de dificil, am facut un mic compromis, pentru ca pe atunci nu puteam realiza mobilierul in Romania asa cum dorea Apple”.

Popeneciu subliniaza ca standardele Apple exprima unicitatea pe care clientul trebuie s-o gaseasca, sa nu-l intereseze ca angajatii vorbesc in limba romana, maghiara, germana sau engleza, “sa se simta in lumea Apple”. Sa nu se mai faca niciun fel de deosebire intre tarile in care se afla magazinele.

Ca sa devina insa un Apple Premium Reseller, Mac Gallery trebuia sa aiba un magazin in care clientii sa testeze produsele, iar oamenii sa fie adevarati consultanti tehnici, sa le explice consumatorilor cum se utilizeaza gadgeturile. O unitate de servisare, precum si o anumita imagine pe piata, care se crea impreuna cu Apple, compania-mama, au fost alte cateva criterii pe care firma a trebuit sa le indeplineasca. “Brandul vrea ca toate magazinele lui sa arate conform design-ului pe care el il construieste, atat din punct de vedere al mobilierului, al culorilor, al produselor, apoi din punct de vedere al salariatilor – cei de pe partea de vanzari trebuie sa fie atestati (exista niste cursuri online). De ce? Pentru ca atunci cand vine un client care cunoaste foarte bine produsele, nu poti doar sa-i reciti configuratia si atat, trebuie sa-i faci comparatii intre programe profesionale”, explica Dora Popeneciu.

Din 2006 compania s-a rebranduit in iStyle Bucharest SRL, fiind astazi singurul Apple Premium Reseller din tara (distribuitorul companiei americane in Romania), business care in 2011 a avut vanzari de sase milioane de euro, cu trei magazine pe piata locala (in crestere cu 27% fata de anul anterior). iStyle a deschis in Bucuresti cel mai mare magazin cu produse Apple din Sud-Estul Europei, al patrulea din lant.

Amenajarea noului magazin s-a ridicat la fabuloasa suma de 250.000 de euro, la care s-au adaugat fondurile pentru produsele demo plus stocul de produse, adica alti 70-80.000 euro. Totul a fost acoperit integral din fondurile iStyle. Compania se asteapta la vanzari de 70-80 de calculatoare chiar din prima zi de deschidere a noului magazin din Baneasca Shopping City.

Intalnirea cu Jobs: „Glad to meet you, Romania!”

„Sunt un om fericit. La un moment dat (inainte de 1999) am spus ca nu-mi doresc decat sa pot avea o discutie, macar de cinci minute, cu doi oameni extraordinari: Bill Gates si Steve Jobs. Din punctul meu de vedere, Bill Gates este cel mai tare om de afaceri din lume, a reusit sa viruseze cu dependenta de calculator pana si mafiotii, pe toata lumea. Tot omul isi doreste astazi sa aiba un calculator. Steve Jobs este cel mai tare creator de tehnica de calcul, este vizionarul, este omul care a transformat lumea noastra intr-una a creatiei, a inteligentei, in care omul care detine un asemenea produs zice: <<Mama, da` ce destept sunt!>>”, povesteste Dora.

Despre prima intalnire cu parintele iGadgeturilor, unul dintre primii angajati Apple in Romania, actual director general al unei companii partenere a gigantului IT, spune ca a fost fantastica. Se intampla in 1999, in septembrie, la expozitia pe care Apple o organiza anual in Paris. “Nu mi-am imaginat atunci ca oamenii puteau fi chiar fanatici. Inainte sa intram in sala am vazut o masa imensa de oameni care astepta in ploaie sa se deschida portile si sa intre la conferinta. Am facut atunci parte din lumea VIP a lui Apple, fiind unul dintre membrii care-i distribuiau produsele in Romania, am stat in primele randuri. Am avut o revelatie fantastica. Nu cred ca m-am simtit vreodata ca in acel moment. Ca si cum eram singura cu Steve Jobs. Cand a aparut pe scena si a inceput sa ne vorbeasca, atat de calm, atat de clar, cu bun-simt, cu o voce care-ti intra in voce si in creier… A spus atunci ca iau de la IBM un anumit produs, iar sala a inceput sa fluiere. Le-a facut semn sa inceteze, iar oamenii au incetat imediat. Le-a spus foarte clar: <<Noi nu putem trai fara concurenta. Avem nevoie de concurenta>>. Oamenii ascultau de el, il sorbeau din ochi.”

Cand s-a terminat conferinta a vazut cum toata lumea migra catre Jobs, voia sa vorbeasca si sa se fotografieze cu el. “In general nu ma las usor influentata, dar intelegeam ca intr-adevar acest om era un geniu. Seara, la cina la care am fost invitata, unde a fost si el prezent, cred ca n-am s-o uit niciodata. Stia de Romania. Mi-a spus <<Glad to meet you, Romania!>>, desi nu fusese niciodata la noi.”

Dora crede ca actualul CEO al Apple, Tim Cook, va reusi sa mentina viu interesul milioanelor de fani din intreaga lume pentru iGadgeturi. “In momentul in care ai un om virusat Apple, un om care nu stie decat Apple si jogging, care-si petrece toata viata in companie, acest lucru nu poate sa fie decat benefic. Daca nu pui suflet, daca nu esti dedicat, daca n-ai o vointa fantastica, nu rezolvi nimic. Poti sa ai foarte mult talent, dar daca n-ai vointa esti nimeni, esti nimic.”

Secretomania Apple. De ce e totul tinut “strict secret” si pana unde va merge creativitatea

Am intrebat-o daca vreodata vede sau afla despre produsele pe care corporatia din State urmeaza sa le lanseze. Mi-a spus ca niciodata. Niciun mail, nicio mapa, nicio fotografie. Nimic. “M-am educat sa nici nu ma intereseze. Vin clientii si ma intreaba daca am auzit ca se lanseaza nu stiu ce. Le zic ca nu, ca n-am auzit nimic, ca nu stiu. De ce? In momentul in care am acel produs in mana, vreau sa ma bucur de momentul respectiv. Totul este tinut secret”, mi-a spus ea.

Echipa de distribuitori Apple in Romania poate participa la lansarile de produse din America, dar directorul companiei explica ca nu-si permit aceste deplasari din cauza volumul enorm de munca. “Unii oameni ar putea crede ca exagerez, dar nu ne putem permite concedii lungi, 3-4 zile, nu este sanatos, dar noi avem de ajuns la un nivel”.

Spre final am intrebat-o pana unde crede ca va merge tehnologia Apple, cu ce ar mai putea veni nou si daca piata romaneasca va fi suprasaturata de produse americane. Mi-a raspuns in felul urmator: “Creativitatea lor este fantastica. Televizorul, de pilda, un nou tip de televizor. Sunt tot felul de zvonuri, nu stiu prea multe si nici nu vreau sa stiu. Vreau sa fiu uimita. Ei sunt imprevizibili. In general regula sta in felul urmator: daca un produs sta mai mult de un an si jumatate de piata, el trebuie schimbat. Ne asteptam la noi desktopuri, noi Mac Book Pro-uri, produsele sa devina tot mai usor de utilizat. Mereu va veni cu ceva nou astfel incat consumatorul sa zica: <<Doamne, iar mi-a facut chestia asta?! Eu nu pot acum sa nu folosesc tehnologia aceasta>>”.

Gadgeturi de manager

Dora Popeneciu detine un calculator portabil, un Mac Book Air de 13 inch si doua iPhone-uri - unul 3G si unul varianta 4. “Nu sunt o nostalgica, dar nu simt nevoia sa trec la ultimele tipuri de produs, pe mine ma intereseaza functionalitatea.”

Poveste ca atunci cand calatoreste ii place sa se joace, cel mai desea in avion. “Incerc in general sa-mi odihnesc ochii, dar atunci cand sunt presata de foarte multe probleme ma joc Jewel box. Margelutele multe, colorate ma obliga in momentele acelea sa nu mai gandesc, sa fac o pauza”.

Cifre care „inspaimanta” Romania

Vanzarile iStyle Bucharest s-au ridicat anul trecut la 6,5 milioane de euro, in crestere cu 27% fata de 2010. In ceea ce priveste cele mai vandute produse, vorbim despre computerele Mac Book Air (dimensiunea de 13 inch), smartphone-urile iPhone 4S si tabletele ipad, dar si accesorii precum adaptoare, casti sau huse.

Pentru primul trimestru din acest an, distribuitorii din Romania afirmau ca se vor dubla vanzarile, la peste doua milioane de euro.

Profilul cumparatorului roman. Sunt doua categorii de cumparatori pe piata locala: cei care inteleg produsul si cei care vor sa fie la moda. “Avem foarte multe produse scumpe, tocmai de aceea le explicam clientilor ca trebuie sa-si aleaga ceea ce li se potriveste. Ajungem de multe ori sa le spunem in felul urmator: daca ai un portabil si un iPhone, nu-ti cumpara tableta. Sa-si minimalizeze investitiile, sa nu aiba impresia ca au cheltuit prea multi bani pentru un lucru pe care-l puteau realiza ori cu unul ori cu altul.”

Pe piata romaneasca portabilele Mac detin o cota de 19-20% din piata produselor IT, comparabile ca pret (diverse branduri), iar procentul continua sa creasca, spun reprezentantii iStyle.

In medie, un client Apple cheltuieste in magazinele distribuitoare din Romania cam 6.000-7.000 lei. 40% dintre bucuresteni detin acasa un produs creat de “marul” american, insa cifrele la nivel de tara nu sunt atat de spectaculoase. “Oamenii din celelalte orase ale tarii sunt mai cumpatati. Au alte prioritati”, vine explicatia.

Despre produsele la negru, Dora Popeneciu spune ca au fost atata vreme cat au existat si preturi mai mari. “Este greu sa lasi preturile mai mici, d-asta am si crescut foarte greu. Dar pana la urma aceste produse ne-au facut un bine, pentru ca oamenii au descoperit, chiar si asa, ce inseamna produsele Apple si au inceput sa-si dea seama daca merita sau nu sa mai cumpere de pe piata gri.”