Despre „intamplarea” de a investi in Romania

Dragos Anastasiu se considera un om de succes, dar recunoaste ca pe parcursul celor 18 ani de antreprenoriat a invatat multe lectii. Cea mai dura dintre ele a fost cea legata de oameni, de modul in care a trebuit sa-i aleaga. Dezamagiri legate de parteneri, de colaboratori, explica el mai bine. „E important ca atunci cand pleaca autocarul la drum (autocarul fiind firma n.r.), sa fie acolo oameni cu aceeasi viziune, mentalitate si coloana vertebrala”. Pe a doua a invatat-o mai tarziu, cand a realizat ca ca oamenii trebuie sa inceteze sa devina fiinte egoiste si sa-i ajute pe cei din jurul lor.

Anastasiu, unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori de pe plan local, este presedintele Eurolines (detine 88% din actiuni), grup infiintat in `95, care detine 18 firme cu activitati in servicii, turism, rent-a-car, taxi si leasing, si detinator al brandului german de travel TUI in Romania.

Eurolines e al doilea jucator de pe piata, dupa Atlassib, pe segmentul transportului international de pasageri. Anul trecut, compania a transportat pe cursele externe peste 150.000 de pasageri si a raportat o cifra de afaceri de 243 milioane de lei. In primul semestru din 2013, compania Touring Europabus, care detine reteaua de agentii Eurolines si TUI Travel Center, a obtinut afaceri de 107 milioane de lei, in crestere cu 34% fata de perioada din 2012.

Cum a ajuns insa un medic internist sa faca business de milioane de euro in transporturi si turism? “A fost mana destinului, pura intamplare”, spune Anastasiu, care adauga ca a renuntat la un job bine platit in Germania, unde locuia de 15 ani, cand o cunostinta i-a propus sa intermedieze cateva curse de transport intre cele doua tari. S-a intors in tara cu 30.000 de marci, bani imprumutati, si a inceput afacerea cu 10 angajati, cateva calculatoare, un spatiu inchiriat si un autocar, cumparat in rate. Asa s-a nascut Eurolines Romania, companie care astazi numara peste 500 de angajati, 6 agentii francizate la nemti, o flota de 35 de autocare si peste 200 de autoturisme. “Am avut profit din primul an, pentru ca e un business cu cash flow pozitiv, unde clientii platesc inainte”, a povestit antreprenorul pentru Incont.ro.

Dragos Anastasiu. Sursa foto: incont.ro

Mai tarziu, a investit in turism. A devenit asociat intr-o agentie de turism in Germania, unde facea incoming pentru piata romaneasca. “Au inceput sa vina cereri de la grupurile care plecau cu autocarul, care ne cereau sa le facem rezervari la Arad, Budapesta sau Frankfurt.”

Usor, usor a transformat Eurolines “din autocar in mobilitate”, intrand pe piata vanzarilor online de bilete de avion, iar ulterior a investit in multe alte business-uri. Holdingul pe care il conduce astazi numara 18 firme, dar sustine ca divizia care-i aduce cei mai multi bani este Touring Europabus Romania SRL (cunoscuta si ca Eurolines), ce detine linia internationala de transport si reteaua de agentii de turism.

De viitor sunt business-urile din zona tehnologiei, dar in Romania as paria pe agricultura, creativitate si turism.

Cunoscut in ultimii ani ca un „business angel”, profesor al multor scoli de antreprenoriat din tara, Anastasiu crede ca afacerile din zona de tehnologie au un viitor luminos, mai ales in Romania. Totodata, ar paria pe agricultura, creativitate si turism, si ar „pompa” intr-o idee generatoare de profit daca l-ar convinge omul, „ceea ce e foarte rar", si intr-un domeniu pe care sa-l stapaneasca.

L-am intrebat care a fost cea mai interesanta propunere pe care a primit-o in ultima vreme. Mi-a raspuns ca primeste zilnic sugestii si ca a invatat „sa fie deschis la orice”. Recent, i-a suras o agentie online de turism, dar si alte cateva proiecte din zona hoteliera. Problema la care tinerii romani stau prost nu e creativitatea, ci spiritul antreprenorial, care ar trebui sa se dezvolte din familie, adaugand totodata ca cei care l-au convins, in prima faza, sa le ofere finantare pentru demararea unei afaceri, au sfarsit prin a renunta la proiect.

Tinerii de azi nu vor finantare, vor management, vor pe cineva care sa le spuna ce sa faca. La noi nu exista spirit antreprenorial.

Dragos Anastasiu, intr-o conferinta de presa. Sursa foto: Mediafax

„La noi nu se invata spiritul antreprenorial. Mamele sunt anti-antreprenori, nu lasa copiii sa se dea cu capul de masa, totul e cocolosit, in stilul closca. Copiii nu se dezvolta, profesorii, in general, n-au spirit antreprenorial. Copiii astia vor finantare, dar, de fapt, ei vor management, vor pe cineva care sa le spuna ce sa faca. Ori asta nu se poate, pentru ca eu n-am timpul necesar. E exact invers: eu le dau finantarea si mentoratul, iar ei trebuie sa se ocupe de management. Vor sa plece acasa la ora 15:00. Pai, ce esti tu, antreprenor sau ce esti? Poti sa pleci si la 14:00, daca merge treaba. Dar daca nu merge, misca-te, agita-te”, a povestit Anastasiu intr-un interviu acordat Incont.ro.

Si tot legat de idei bune de afaceri, l-am intrebat ce parere are de programele pentru tinerii intreprinzatori, finantate de stat, unde sumele maxime oferite ajung 10.000 de euro. „Nu cred ca as putea sa-mi fac un business cu 10.000 de euro. Nicio florarie nu poti sa faci”, spune omul de afaceri, adaugand faptul ca i s-a plans, recent, si ministrului IMM-urilor si Mediului de Afaceri, Maria Grapini, in legatura cu acest lucru. „Numai aranjamentul unei cosmelii de 15 metri patrati te costa 10.000 de euro, apoi iti mai trebuie bani pentru salarii, utilitati etc. Depinde mult de ce vrei sa faci. Daca vrei un business cu cash flow pozitiv, pe care il deschizi maine, iar lumea vine si-ti varsa bani, e una. Daca insa trebuie sa ai marfa, pe care s-o vinzi apoi, asta e altceva. In Germania, de pilda, capitalul social minim e de 25.000 de euro, fara asta nu poti sa pornesti un SRL. In Romania e de 200 de lei. Despre ce vorbim aici, deci?”

Totodata, comunicarea si brandingul sunt elemente importante in reusita unei afaceri, considera el, adaugand ca nu a redus bugetul de training al companiei nici macar in criza. Cea mai noua miscare pe care o promoveaza printre angajati consta intr-o „filozofie diferita de a face business”. Recent, a tradus o carte scrisa de americanul Ron Kaufman, consultant de management, pe care o promoveaza in randul angajatilor, ca sugestie de lectura.

Cum s-a simtit criza pe drumul cu autocarul

2009 a fost un soc. Am avut scadere de 25% la transport. Momentul de revenire a fost norul de cenusa.

Autocar Eurolines. Sursa foto: Mediafax

Anastasiu recunoaste ca nu a anticipat criza si ca afacerile au scazut. „2009 a fost un soc. Am avut scadere de 25% la transport. Am redus personalul si numarul de curse, ne-am adaptat. A fost o prima perioada de inghetare, in tari ca Spania si Italia, unde oamenii au ramas pe loc, dupa care au inceput sa circule, nu aveau de ales. Fie s-au intors acasa, fie au plecat in alta parte”. Partea buna, spune el, a fost ca a incepuse deja o restructurare a holdingului in mai multe societati comerciale, chiar inainte de criza, lucru care l-a ajutat sa preintampine anumite momente dificile. „Deja incepusem sa mai inchidem din firmele care ne luau din dezvoltare, precum o agentie imobiliara. Incepusem sa diminuam din dimensiune si din personal.”

Odata cu venirea crizei, Eurolines a renuntat la rute spre Spania si Italia, despre care proprietarul crede ca nu au viitor, fiind amplasate departe de Romania. „Nu are rost sa te lupti sa ramai pe o piata unde preturile sunt derizorii. Bucuresti-Madrid te costa 70 de euro. Eu am platit ieri taxiul 50 de lire, pentru cateva zeci de mile distanta de Londra”. In schimb, a crescut frecventele pe alte destinatii, ca Belgia, Elvetia, Germania si Olanda..

Low-costul, inamic nr. 1 al gigantilor pe roti

In plus, companiile aeriene de tip low-cost i-au mai furat din clientela, dupa cum recunoaste si el. E un model de business care functioneaza si un produs mai bun in sensul timpului mult mai redus, spune seful Eurolines, adaugand ca de fiecare data cand un astfel de jucator intra pe una dintre destinatiile sale, „se simte” in vanzari. Lucrurile s-au cam impartit, insa, in ultimul timp, puncteaza Anastasiu. Cei care prefera sa circule astazi cu autocarul, o vor face si in viitor, din varii motive, altele in afara timpul – posibilitatea transportarii mai multor bagaje, teama de zbor, comoditatea etc.

Momentul de revenire al companiei de transport a venit odata cu norul de cenusa, aprilie 2010 fiind cea mai buna luna din istoria Eurolines. „N-aveam autocare sa facem fata, atat de multa cerere aveam. De vreo trei ori mai multa decat intr-o luna normala”. De atunci, firma pe care o conduce si-a mai revenit, dar nu la nivelul din 2004-2006, unde nu crede ca vom mai ajunge vreodata. „Aveam momente cand plecam cu 14 autocare pe zi numai in Germania. Acum suntem cu siguranta peste nivelul 2008-2009, dar nu la cel de dinainte de 2007”, spune omul de afaceri.

70% dintre clientii sai sunt romani care muncesc in strainatate. Restul sunt pasageri care se duc in vacanta la prieteni sau rude si mici intreprinzatori. In momentul de fata, cea mai profitabila ruta a companiei e Bucuresti-Praga-Berlin. Pentru 2013, Anastasiu estimeaza o cifra de afaceri in crestere cu 34% si aproximativ 120.000 de pasageri transportati.

"Pretul" pentru care Eurolines ar fi de vanzare

Intrebat daca business-ul pe care l-a creat in toti anii astia ar putea fi maine de vanzare, acesta spune: „Da, dar cu o conditie. M-ar convinge un parteneriat care sa-i asigure un viitor, care sa-mi dea incredere ca nu se duce de rapa in 2-3 ani tot ce am construit eu in 18”. Daca ar fi sa fixeze un pret, suma s-ar invarti, spune el estimativ, undeva la 5-6 milioane de euro. „In general, cand se discuta de vanzarea unui turoperator, vorbim de un multiplu de EBITDA. In  momentul de fata, el ar fi undeva pe la 5-6, deci am vorbi poate de 5-6 milioane de euro”. Sustine ca nu a ajuns inca la momentul sa spuna „stop”. Daca ar fi totusi s-o faca, la un moment dat, s-ar implica in alte business-uri, iar o clinica medicala la malul marii e un proiect care ii suna bine.

La capitolul turism, Romania e un bolnav. Suntem ultimii din UE, pentru ca avem o problema de mentalitate: <<Nu-mi spui tu mie cum sa fac>>

    Sibiu, Romania. Sursa foto: Mediafax

In ceea ce priveste turismul, Anastasiu spune ca 80% dintre romani continua sa plece in vacanta in Romania, desi multi se plang de conditiile si serviciile de proasta calitate. Cat despre cei care prefera strainatatea, cei mai multi se indreapra spre Turcia, Bulgaria si Grecia.

Agentiile TUI din Romania, pe care Eurolines le-a adus pe plan local in 2011, promoveaza in special sejururi exotice, ca Dubai, Israel, Vietnam, Insulele Canare etc., pentru clienti cu venituri medii spre ridicate. Cele mai vandute produse externe cumparate de romani sunt insa city-break-urile in Budapesta, Praga, Paris, Berlin, Milano, Venetia, Londra sau Ljubljana.

De ce nu reuseste Romania sa faca turism ca afara, in ciuda potentialului ridicat? Pentru ca avem o problema de mentalitate, crede Anastasiu: „Ea suna cam asa: <<Nu-mi spui tu mie cum sa fac, ca stiu eu. Sunt banii mei aici, e hotelul meu, e agentia mea. Cine esti tu? Un neamt? Sa aplici strategiile astea la tine, in Germania. La noi, stim noi mai bine.>>”

Bulgarii n-au facut asa, crede seful Eurolines, ci exact pe dos: „I-au luat pe astia din Germania si i-au intrebat: <<Cum sa facem sa fie bine?>> Si a venit neamtul si a facut o lista si a zis: <<Ca sa-ti aduc 100.000 de turisti in doi ani, trebuie sa indeplinesti punctele astea>>. Iar bulgarii s-au conformat. De asta au turism, pentru ca au facut ce a vrut clientul. La noi, e exact invers. Noi facem ce vrem noi si apoi ne asteptam ca lucrurile sa mearga bine.”

Bucurestiul, comparat cu marile orase europene

Bucuresti, Romania. Sursa foto: Mediafax

Nicio regiune din Romania nu e bine promovata, desi Romania are zone turistice deosebite, ca Transilvania, Bucovina sau Delta Dunarii. Printre produsele de succes de la noi se numara circuitul cu autocarul in diverse zone ale tarii, dar nici acesta nu e suficient promovat, spune Anastasiu.

„De curand si Bucurestiul a inceput sa fie un oras nu doar interesant din punct de vedere turistic, dar devine incet-incet un oras in care se poate trai. Noi ii vedem doar partile negative – nu ne place ca e trafic, ca e agitatie, dar e un oras in care se poate trai. Pentru mine, numarul 1 e Barcelona, urmat de Berlin, dupa care Bucuresti.”

La noi, problema e intre ministru si aparat. Aparatul pleaca de la premisa ca nimic nu se poate.

Totodata, vina pentru slaba promovare a zonelor turistice de pe plan local se imparte intre proprietarii de hoteluri, pensiuni, restaurante, si stat. Proprietarii nu apeleaza la specialiasti in constructii, consultanta sau comunicare, ci fac totul de capul lor, fara sa consulte piata si clientii. In schimb, la stat „exista o mare problema intre ministru si aparat. Aparatul pleaca de la premisa ca nimic nu se poate. De ce nu se poate? Motivele sunt legislatia, frica (<< Ma duc la DNA. Mai bine nu fac nimic, nu semnez, deci nu ma ia>>) , lipsa de profesionalism, o problema generala de lidership. Asa ne invartim intr-un cerc de 23 de ani, cand am avut 24 de ministri”, puncteaza Anastasiu. „Eu am incetat sa mai caut vina la stat, iar asta de ani de zile. Eu mi-o asum. Daca noi, ca industrie am avea o voce puternica, statul s-ar supune”, adauga el.

Despre tragedia din Muntenegru si cum evitam astfel de „vacante”

Cat despre tragediile care au loc pe sosele, agentiile de turism ar trebui sa-si asume fiecare astfel de greseala, crede Dragos Anastasiu. L-am intrebat cum a perceput accidentul din vara, cand un autocar cu turisti romani s-a rasturnat in Muntenegru, iar 18 oameni au murit. „Este trist, fireste. Am fost afectat de modul in care s-a pus problema, dar afacerile noastre nu au fost afectate. Avem manageri de siguranta, facem pregatire cu soferii. Probabil ca daca intrebati asa-zisii pirati din industrie, ei au fost afectati. Dar cad si avioane, se rastoarna si trenuri, exista accidente de masina, iar oamenii nu inceteaza sa mai foloseasca aceste mijloace de transport din cauza asta.”

Agentia de turism este raspunzatoare pentru ce se intampla cu turistii, ea trebuie sa vada cu cine munceste.

Desi nu a comentat declaratiile colegilor din turism cu privire la accidentul din Podgorita, Anastasiu sustine ca, in general, raspunzatoare pentru vacantele vandute ar trebui sa fie agentiile de turism, deoarece ele contracteaza firmele de transport, companiile hoteliere, companiile aeriene, asiguratorii etc. „Din punct de vedere legal, cea care incheie contractul cu turistul este agentia de turism. Avand aceasta relatie contractuala, agentia este unica raspunzatoare. De ea depinde pe cine contracteaza mai departe. Clientul se duce la agentia X si plateste pachetul.”

Antreprenorul adauga ca romanii sunt inca prinsi in capcana preturilor mici, alegand uneori sa cumpere pachete mai ieftine de la agentii „no name” sau despre care nu stiu nimic, fara sa verifice in prealabil cine sunt, daca au licenta de turism valabila, daca sunt asigurate, daca vor fi despagubiti in caz de accident. „Asta e pretul pe care il platesc cei care se bucura ca au gasit o oferta cu 20 de euro mai ieftina. Nu intotdeauna astia 20 de euro merita.”