Noul model de business asiatic. Cum poate fi reprodus succesul Samsung
Conglomeratele asiatice au pornit la drum alegandu-si nume cu rezonanta care au fost apoi confirmate de vanzarile spectaculoase. Spre exemplu, Daewoo - marele univers, Hyundai - era moderna si Samsung - trei stele, scrie The Economist. Au fost insa si cazuri in care marcile au ramas doar de fatada, iar compania a ajuns in punctul de unde a pornit.
Spre exemplu, mica afacere Samsung a pornit la drum in 1938. De atunci s-a tranformat intr-un conglomerat cu peste 83 de subdiviziuni care sunt responsabile pentru 13% din exporturile Coreei de Sud. Iar cel mai relevant exemplu este Samsung Electronics care a inceput cu productie de componente radio si a devenit acum cea mai mare companie de tehnologie din lume, dupa vanzari, produce cele mai multe televizioare si, in curand, va depasi Nokia pe segmentul de telefoane.
Astfel, Samsung este acum unul dintre simbolurile capitalismului asiatic, ce ignora modelul de business vestic. Si asta pentru ca intreaga companie inglobeaza firme mai mici care produc si conduc afaceri diverse, de la cipuri la asigurari. Asta inseamna si faptul ca detine cele mai multe patente, doar IBM se poate lauda ca are mai multe in America.
Paradox: 30% din iPhone reprezinta de fapt tehnologie Samsung
Samsung a depasit de mult timp Sony si este versiune asiatica a General Electric, "imprumutand" stilul de management care vizeaza crestere pe termen lung, in detrimentul celei pe termen scurt, si diversificarea productiei. Asa ca Samsung nu se dezmite, acum are la dispozitie 20 de miliarde de dolari, bani pe care vrea sa ii investeasca in cinci sectoare noi: panouri solare, iluminare LED, ecrane cu cristale lichide (Liquid Crystal Display), dispozitive medicale, industria farma si baterii pentru masini electrice. Pana in 2020, compania spera sa obtina vanzari de 50 de miliarde de dolari, astfel incat vanzarile totale ale Samsung Electronics sa ajunga la 400 de miliarde de dolari la nivel global.
Chiar si asa, marile conglomerate sud coreene nu au fost imune la criza. In timpul crizei financiare asiatice din 1997-1998, jumatate din cele mai mari companii au disparut pentru ca s-au extins fara o linie strategica. Iar Daewoo este doar unul dintre exemple. Mai mult, analistii spun ca legaturile dintre stat si activitatea companiilor este mult prea apropiata. Spre exemplu, presedintele Lee Myung-bak (fostul sef al uneia dintre subsidiarele Hyundai) a iertat numeroase delicte comise de corporatii.
In ceea ce priveste Samsung, succesul companiei este asigurat si de faptul ca a fost o afacere de familie care a pastrat aceeasi linie de business. Iar acest lucru inseamna ca traditia este cuvantul de ordine in firma, indiferent de afacerile diversificate ale acesteia.
Citeste si
Paduri si livezi, la executari silite. Cat te costa sa devii mosier