Rata anuală a inflaţiei se situează astfel, sub prognoza Băncii Naţionale a României anunţată pentru 2018, de 3,5%.

În decembrie 2018 comparativ cu decembrie 2017, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,10%, cele nealimentare cu 3,75% iar serviciile cu 2,44%.

Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3%, potrivit INS.

Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (ianuarie 2018 - decembrie 2018) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2017 - decembrie 2017), calculată pe baza IPC, este 4,6%. Determinata pe baza IAPC, rata medie este 4,1%.

Deşi a consemnat o scădere importantă în luna noiembrie a acestui an, de la 4,3% în octombrie, la 3,4%, rata anuală a inflaţiei în România a rămas cea mai ridicată din Uniunea Europeană.

În acest an, cea mai mare rată anuală a inflaţiei a fost înregistrată în luna mai, respectiv 5,41%, acesta fiind cel mai ridicat nivel din februarie 2013, când creşterea preţurilor de consum a fost de 5,65%.

Banca Naţională a României (BNR) a păstrat la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2018 şi a majorat la 2,9%, de la 2,7%, prognoza pentru anul viitor, a anunţat, recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Cartofii și biletele de avion, în topul scumpirilor

Cartofii şi alte legume şi conserve de legume s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie faţă de noiembrie, la categoria produselor alimentare, în creştere fiind şi tarifele pentru biletele de avion.

Astfel, preţul cartofilor a înregistrat o creştere cu 5,73% în decembrie faţă de noiembrie şi cu 39,64% faţă de decembrie 2017, în timp ce alte legume şi conserve de legume s-au scumpit cu 5,25%, respectiv cu 23,46%. Legumele şi conservele de legume s-au scumpit cu 4,16% faţă de luna precedentă, respectiv cu 21,50% faţă de finalul anului anterior.

La polul opus, citricele şi alte fructe meridionale s-au ieftinit cel mai mult în decembrie, respectiv cu 3,46% faţă de luna noiembrie şi cu 8,54% faţă de decembrie 2017. Preţul zahărului a înregistrat un recul faţă de luna anterioară, cu 0,62% şi cu 8,36% comparativ cu finalul anului anterior.

În cazul preţurilor nealimentare, cele mai importante majorări de preţuri au fost consemnate în decembrie, faţă de noiembrie, la tutun şi ţigări (+1,22%) şi energie termică (+0,75%). Faţă de luna decembrie 2017 se constată o creştere cu 4,94% la tutun şi ţigări şi cu 4,60% la energie termică, dar cea mai mare creştere este înregistrată la gaze, cu 16,61%, deşi faţă de luna anterioară preţul a rămas acelaşi.

Conform datelor centralizate de INS, pe segmentul serviciilor, în decembrie, comparativ cu noiembrie, cel mai mult s-au majorat serviciile de transport aerian, cu 9,13%, şi cele de igienă şi cosmetică (0,52%), în timp ce faţă de decembrie 2017 creşterile sunt de 23,44%, respectiv de 5,29%.

Scăderea inflației atrage scăderea ROBOR

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a atras atenția săptămâna trecută că indicele ROBOR scade de două luni, în contextul în care anticipaţiile inflaţioniste au fost în scădere încă din vara anului trecut, iar această scădere nu are legătură cu ”taxa pe lăcomie”.

În 18 decembrie, Eugen Teodorovici a anunţat că, Guvernul va introduce, de la 1 ianuarie 2019, o ”taxă pe lăcomie” pe activele băncilor, acestea urmând să fie taxate diferenţiat, în funcţie de nivelul ROBOR la 3 şi la 6 luni. Guvernul speră să obţină suplimentar 3,6 miliarde de lei în 2019, din această nouă taxă.

Marţea trecută, Isărescu a subliniat că indicele ROBOR pe termene mai îndelungate a început să scadă încă din septembrie, în ton cu scăderea anticipaţiilor legate de inflaţie, fără legătură cu această taxă.

”ROBOR-ul scade de vreo două luni, nu există o legătură. Ratele ROBOR pe termen foarte scurt, ele sunt foarte sensibile la lichiditatea din piaţă. (…) Cele pe termene mai îndelungate depind şi de lichiditate şi de evoluţia dobânzilor pe termen mai scurt, dar depind şi de percepţia analiştilor, a băncilor. (…) Astă-vară s-a conturat această încredere că inflaţia va scădea, iar anticipaţiile inflaţioniste au fost în scădere. Şi, dacă vă uitaţi la evoluţia ROBOR pe termene mai îndelungate, veţi vedea că a început să scadă uşor din septembrie. Graficele sunt concludente. Nu are deloc legătură cu taxa”, a spus Isărescu.