În 18 decembrie, Eugen Teodorovici a anunţat că, Guvernul va introduce, de la 1 ianuarie 2019, o ”taxă pe lăcomie” pe activele băncilor, acestea urmând să fie taxate diferenţiat, în funcţie de nivelul ROBOR la 3 şi la 6 luni. Guvernul speră să obţină suplimentar 3,6 miliarde de lei în 2019, din această nouă taxă.

Marţi, Isărescu a subliniat că indicele ROBOR pe termene mai îndelungate a început să scadă încă din septembrie, în ton cu scăderea anticipaţiilor legate de inflaţie, fără legătură cu această taxă.

”ROBOR-ul scade de vreo două luni, nu există o legătură. Ratele ROBOR pe termen foarte scurt, ele sunt foarte sensibile la lichiditatea din piaţă. (…) Cele pe termene mai îndelungate depind şi de lichiditate şi de evoluţia dobânzilor pe termen mai scurt, dar depind şi de percepţia analiştilor, a băncilor. (…) Astă-vară s-a conturat această încredere că inflaţia va scădea, iar anticipaţiile inflaţioniste au fost în scădere. Şi, dacă vă uitaţi la evoluţia ROBOR pe termene mai îndelungate, veţi vedea că a început să scadă uşor din septembrie. Graficele sunt concludente. Nu are deloc legătură cu taxa”, a spus Isărescu, potrivit News.ro.

Isărescu a mai spus că Banca Naţională are nelămuriri cu privire la modul în care se va aplica taxa pe bănci şi va cere discutarea ordonanţei în Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, pentru că are impact sistemic.

"Principalul element de nemulţumire este că iei o asemenea măsură - s-au mai luat în Europa, nu în toate ţările, în câteva - nu legat de ROBOR, acesta este o 'inovaţie', s-a discutat cu industria. Aşa spune şi Constituţia. Aşa spun şi legile României. Deci, discuţi cu industria bancară. La sfârşit de an, în prag de Crăciun, vii cu o bombă din asta, greu de înţeles mai întâi. Nu? Deci, cred că aceasta este principala nemulţumire şi eu cred că domnul ministru de Finanţe va discuta cu industria în sfârşit, să discute în clar cu ei. Au şi nelămuriri, cum se aplică. Trebuie să vă spun că avem şi noi. Sunt părţi din lege pe care cu greu le înţelegem. Vă mai spun un lucru: în mod normal, o asemenea ordonanţă trebuia prezentată mai întâi în Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. Are impact. Şi probabil că vom solicita să facem o discuţie într-o şedinţă extraordinară a comitetului", a spus Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

El a afirmat că, până în prezent, nu a primit nicio invitaţie oficială din partea Ministerului de Finanţe pentru a discuta despre această taxă, ci s-a cerut instituţiei o analiză de impact după ce ordonanţa a fost dată, deşi în mod normal evaluarea se face înainte.

În urmă cu două zile, Eugern Teodorovici l-a invitat pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, să vină la Ministerul de Finanţe pentru a discuta deschis, deoarece a auzit din piaţă că ar fi presiuni "agresive" din partea BNR către bănci pentru a nu se scădea indicele ROBOR.

"Am să fac o invitaţie domnului guvernator să vină la Ministerul de Finanţe. Dânsul n-a mai fost cred că de mulţi ani de zile pe la Finanţe. Am tot fost eu anul trecut şi în cadrul unor şedinţe oficiale, dar şi în discuţii bilaterale. Acum o să-l invit eu la Finanţe, alături de preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi împreună vor trebui să-mi răspundă la nişte întrebări tocmai pentru a evita situaţiile care se întâmplă azi în zona sistemului bancar. Să îi ascult dacă mai au şi alte doleanţe, dar să pun şi eu nişte întrebări la care vreau să am şi câteva răspunsuri.(...) Cred că este momentul ca domnul guvernator să vină şi la Finanţe şi să discutăm deschis. Pentru că aud din piaţă, în ultimele zile, de când a apărut Ordonanţa 114 (privind unele măsuri fiscal-bugetare n.r.) că sunt presiuni agresive din partea Băncii Naţionale, eu sper să nu fie adevărat, către bănci pentru a nu se scădea ROBOR", a declarat Teodorovici la Antena 3.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a scăzut cu 0,02 puncte procentuale, până la 2,92% pe an, potrivit BNR.

Conform datelor BNR, o valoare similară a fost înregistrată pe data de 18 iunie 2018, de 2,92%. În perioada similară a anului trecut, respectiv 8 ianuarie 2018, indicele era 2% pe an.

În ceea ce priveşte indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, acesta a coborât uşor la 3,27% pe an, de la 3,28% luni.

ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale, a coborât la nivelul de 3,38% pe an, de la 3,39%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni a urcat uşor cu 0,01 puncte procentuale, la 3,47%.