Cea mai mare rată anuală a inflaţiei din acest an a fost înregistrată în luna mai, respectiv 5,41%, cel mai mare nivel din februarie 2013, când a ajuns la 5,65%.

"Preţurile de consum în luna iulie 2018 comparativ cu luna iulie 2017 au crescut cu 4,6%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,3%. Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (august 2017 - iulie 2018) faţă de precedentele 12 luni (august 2016 - iulie 2017), calculată pe baza IPC, este 3,9%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,2%", se arată într-un comunicat al INS.

Conform sursei citate, în luna iulie, raportat la iunie, preţurile de consum au coborât cu 0,48%, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,8%, mărfurile nealimentare cu 0,55%, iar tarifele la servicii au crescut cu 0,24%.

Faţă de decembrie 2017, preţurile de consum au urcat cu 1,93%, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 1,4%, mărfurile nealimentare cu 2,53%, iar tarifele la servicii cu 1,43%.

Rata medie lunară a inflaţiei în primele şapte luni din acest an a fost de 0,3%, faţă de 0,1% în perioada similară din 2017.

Banca Naţională a României a revizuit în scădere la 3,5%, de la 3,6%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, a anunţat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 2,7%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale.

"Rămân presiuni inflaţioniste în economie. Nu jubilăm şi nici nu spunem că s-a câştigat războiul. S-a câştigat o bătălie până în prezent. Inflaţia vine în jos. Avem costuri de producţie semnificativ mai mari. Ca să nu se ducă în inflaţie, în creşteri de preţuri ele trebuie să fie contrabalansate de productivitate. Nu există în România scăderi de productivitate până în prezent, dar atenţie mare că ele, creşterile de productivitate, să fie cel puţin egale, dacă nu chiar mai mari decât creşterile de costuri sau costuri exogene, cum ar veni, pentru ca să ajungă la un echilibru. Altminteri avem creşteri de costuri la energie, semnificative şi cu costurile unitare cu forţa de muncă. În timp, ele pot să fie digerate de către economie şi de către societate, dar Banca Naţională este obligată să tragă un semnal de alarmă. Aici e vorba de echilibrele fundamentale, nu de echilibre conjuncturale şi trebuie să fim foarte atenţi pentru a le păstra", a declarat, miercuri, guvernatorul BNR, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

Acesta a afirmat că excedentul de cerere s-a diminuat semnificativ sub ceea ce BNR prognoza anul trecut.

"Pare să fie şi cu o parte mai puţin bună. Creşterea economică nu mai e de 7%, se duce undeva spre 4%. Vom vedea în lunile următoare. Vrem creştere economică mai mare, trebuie să stimulăm potenţialul economiei, nu numai cererea", a menţionat Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că dacă vom stimula numai cererea, şi aceasta este peste potenţial, atunci nu pot exista decât două efecte: crearea de locuri de muncă în străinătate prin majorarea importurilor ca să acoperim excesul de cerere, iar un alt efect ar putea fi generarea de inflaţie.