Controlul a fost initiat in luna august si finalizat la 6 decembrie, procedura de supraveghere fiind efectuata la cererea Directiei Nationale de Anticoruptie (DNA), a anuntat Mircea Fechet, vicepresedinte ANRMAP.

Vicepresedintele ANRMAP a aratat ca primul contract verificat, in valoare de 9,7 milioane lei, avea ca obect repararea si intretinerea masinilor de aplicare si stampilare a timbrelelor pe plic. Posta Romana nu a detaliat modul in care a fost calculat pretul estimat, iar contractul a fost atribuit fara licitatie, respectiv prin negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, pe motiv ca o singura firma poate asigura aceste servicii.

In 2010, Curtea de Conturi a semnalat. in urma unui audit, atribuirea gresita a acestui contract, iar Posta Romana l-a reziliat, dar in 2011, cu putin inainte de expirarea de drept a intelegerii.

Al doilea contract verificat de ANRMAP, in valoare de 28,5 milioane lei, avea ca obiect furnizarea unor aplicatii informatice, licente, calculatoare si masini de francat si stampilat, nici in acest caz nefiind insa explicat modul de calcul al pretului estimat si nefiind organizata o licitatie, cu acelasi argument al furnizorului unic. ANRMAP arata ca pretul a reprezentat o propunere a firmei cu drept de exclusivitate, Promotional Interservice.

Al treilea contract verificat de ANRMAP, cu o valoare de 1,3 milioane lei, viza intretinerea si repararea consumabilelor. In acest caz a fost organizata o licitatie si s-au prezentat doi ofertanti, dar unu dintre ei a fost eliminat pe motiv ca oferta era neconforma, iar castigatorul, din nou firma Promotional Interservice, nu a mai semnat in final contractul cu Posta Romana.

Neregulile au fost identificate de catre inspectorii Corpului de Control al premierului, care au calculat pentru intervalul 2009-2011 o pierdere totala de peste 485 milioane lei la nivelul companiei Posta Romana.

Posta Romana este cel mai mare operator de profil si dispune de o retea teritoriala de aproximativ 7.000 de oficii postale. Actionarii companiei sunt Ministerul Comunicatiilor, cu o participatie de 75%, si Fondul Proprietatea, care detine 25% din capital.