Dusmanul smartphone-urilor. De ce erau mai bune telefoanele de acum 10 ani, fata de cele de astazi
Cu telefoanele inteligente de astazi, in materie de tehnologie, cerul este limita. Dar toate acele aplicatii utile sau amuzante vin cu un pret: dupa o zi intreaga de trimis mesaje, e-mailuri si navigat pe internet, bateria telefonului este descarcata complet. Asa ca incarcarea telefonului, alaturi de spalatul pe dinti si plimbatul cainelui, a devenit activitate zilnica obligatorie.
Inainte, bateria unui telefon tinea zile intregi sau, dupa caz chiar doua saptamani. Diferenta este data de evolutia tehnologica. Smartphone-urile s-au adaptat nevoilor consumatorilor, transformandu-se in computere de buzunar, care permit conexiuni rapide si indeplimenesc sarcini care, in urma cu ceva timp, ar fi constituit subiecte de filme SF, arata, intr-o analiza, jurnalistii de la BBC.
Fiecare lucru pe care il facem cu telefonul personal necesita o procesare a informatiilor, care duce la un consum sporit de energie. Angela Nicoara, senior research scientist la Centrul pentru Inovatie Deutsche Telekon, din Silicon Valley, a petrecut mai mult timp studiind cantitatea de jouli care se consuma atunci cand folosim telefonul pentru diverse sarcini.
Se pare ca doar conectarea la retea “mananca” 12 jouli, iar intrarea pe un site special creat pentru mobil, inseamna inca 3 jouli. In cazul unui site oarecare, neoptimizat pentru telefoane, cum ar fi Apple.com, consumul se ridica la 34 jouli.
Un joul, contorizat individual, reprezinta o cantitate infima de energie, insa, ca si in cazul unei diete, rezultatul consumului total este cel care face diferenta. In mod surprinzator, reteaua este cea care “decide” ce schema de energie va folosi telefonul tau. Si, de cele mai multe ori, consum indicat este maxim. Scopul este minimizarea numarului de semnale trimise de retea, dar acest lucru se traduce intr-o golire mai rapida a bateriei.
“Un exemplu clasic il reprezinta aplicatiile care se reincarca automat o data la fiecare 20-30 de secunde. Asta pentru a-ti mentine, de exemplu, radioul gata de a fi folosit in orice moment. Dar nu este nevoie de asa ceva. O asemenea activitate nu ar trebui sa consume practic nimic, dar sfarseste prin a extrage cantitati foarte mari de energie, din cauza setarilor implementate de retea”, spune Hari Balakrishnan, profesor in stiinta calculatoarelor, la Institutul pentru Tehnologie din Massachusetts (MIT).
La o prima vedere, impactul ar putea parea minuscul, dar o retea care ofera clientilor mai multe ore de viata pentru bateria telefoanelor, ar atrage cu siguranta mai multi clienti. Folosirea retelelor 3G se face vinovata de o alta parte a consumului masiv de energie.
Ecranul este si el o alta problema. Odata cu dimensiunile mai mari si capacitatea de touchscreen, simpla aprindere a telefonului ia din durata bateriei.
Imbunatatirea acumulatorilor ar fi o solutie. Bateriile litiu-ion, folosite si astazi, au fost create in anii ’90 si, cum electrochimia este si ea neschimbata din ultima suta de ani, este dificil de intrevazut o descoperire salvatoare in viitorul apropiat.
In schimb, ne-am putea reorienta catre device-uri care sa functioneze cu energie solara. Cea mai recenta solutie din aceasta directie a luat forma unei folii transparente care, odata lipita pe ecran, incarca telefonul prin intermediul celulelor invizibile pe care le incorporeaza. Inventia a fost prezentata la Mobile World Congress, de la Barcelona, unde reprezentantii companiei Wysips spera ca primele telefoane echipate cu folia fotovoltaica, integrata in ecrane, sa ajunga in magazine pana la sfarsitul anului.
Pasul este unul important, cu atat mai mult cu cat folia-minune se va gasi pe piata la pretul de numai un euro. Solutia este insa departe de a fi una care sa rezolve problema energiei in totalitate.
"Cu o expunere de 10 minute la soare veti putea comunica 2 minute. Pentru a reincarca complet, va fi necesara o expunere de 6 ore, astfel ca tehnologia noastra nu este neaparat pentru o reincarcare completa, ci mai degraba pentru a asigura energia necesara anumitor aplicatii. De exemplu, daca trebuie sa dati un telefon de urgenta", a spus directorul general al Wysips, Ludovic Deblois.
“Industria depune eforturi sustinute sa rezolve problema consumului cat mai curand”, spune si Joel Dawson, profesor in inginerie, la MIT. Cand se va intampla insa acest lucru, ramane de vazut.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS