Goldman Sachs si Credit Suisse vor fi aranjori ai operatiunii, care ar putea avea loc cel mai devreme marti, a precizat sursa. 

Cresterea puternica a cererii pentru obligatiunile denominate in franci elvetieni a dus la scaderea randamentului obligatiunilor guvernamentale in teritoriu negativ, ceea ce inseamna ca investitorii sunt dispusi sa plateasca pentru a imprumuta statul elvetian, pe termen de pana la 10 ani. 

In ianuarie, banca centrala elvetiana a eliminat pragul valutar pentru francul elvetian, ceea ce a dus la aprecierea puternica a monedei.  Randamentul negativ al obligatiunilor guvernamentale pe termen de 10 ani, in prezent de -0,34%, face ca si Apple sa se poata imprumuta ieftin, intrucat preturile obligatiunilor companiilor sunt corelate in general cu preturile titlurilor de stat. 

Apple nu a decis care va fi termenul scadent al obligatiunilor, dar compania ar putea vinde obligatiuni pe termen scurt cu randament negativ, o premiera pentru o emisiune facuta de o companie in Europa. 

Sursa a mai spus ca Apple ar putea vinde si obligatiuni pe termen de 10 ani sau de 15 ani, cu un randament scazut, de o singura cifra. 

Apple a vandut in urma cu o saptamana obligatiuni in valoare de 6,5 miliarde de dolari, peste suma de 5 miliarde de dolari pe care intentiona sa o atraga initial, la costuri in scadere.  Vanzarea a inclus cinci emisiuni de obligatiuni, cu maturitati de 5, 7, 10, 15 si 30 de ani si a avut loc dupa ce Apple a raportat o crestere de 30% a veniturilor, la 74,6 miliarde de dolari, in primul trimestru fiscal (octombrie-decembrie).

Profitul net a urcat cu 38%, la 18 miliarde de dolari, cel mai mare castig trimestrial inregistrat vreodata de o companie.  Pentru emisiunea pe 30 de ani, in valoare de 2 miliarde de dolari, Apple va plati investitorilor o dobanda de 3,45% pe an, cu 0,3 puncte procentuale sub randamentul minim record la care se tranzactionau obligatiunile corporate cu maturitati similare in sedinta anterioara vanzarii. 

Incluzand emisiunile de saptamana trecuta, Apple a imprumutat in ultimii doi ani 39 de miliarde de dolari de pe pietele de capital, fondurile stranse fiind folosite pentru pentru plata programelor de rascumparare de actiuni si a dividendelor. 

Apple, cea mai profitabila companie listata la bursa din New York, prefera sa se imprumute pe piata decat sa retraga bani din rezervele proprii, in conditiile in care grupul isi pastreaza majoritatea lichiditatilor in strainatate, pentru a le proteja de fiscul american. 

La finele anului 2014, rezervele Apple in numerar si certificate de trezorerie se situau la circa 178 miliarde de dolari, dintre care 157,8 miliarde de dolari erau detinute de subsidiarele din strainatate. Apple ar trebui sa plateasca guvernului SUA un impozit pe profit de 35% in cazul repatrierii fondurilor din strainatate.