La initiativa Organizatiei Meteorologice Mondiale (WMO), agentie ONU, aproximativ 1.000 de oameni de stiinta au dezbatut tema "ce rezerva viitorul in meteorologie", in prima conferinta mondiala dedicata domeniului, relateaza AFP, potrivit Mediafax.

"Aceasta incalzire este ireversibila, iar populatia mondiala continua sa creasca. Este necesar sa ne adaptam", subliniaza Jennifer Vanos de la Universitatea Texas Tech.

In primul deceniu al secolului al XXI-lea temperatura medie de la suprafata planetei a crescut cu 0,47 grade Celsius. O crestere cu un grad genereaza 7% mai multi vapori de apa in atmosfera si - cum evaporarea este motorul care pune in miscare fluxurile in atmosfera - este de prevazut o accelerare a fenomenelor meteorologice. 

Scenariile retinute de catre comunitatea stiintifica privilegiaza o crestere cu doua grade a temperaturii medii la suprafata Terrei pana in 2050. 

"Norii se vor forma mai usor, mai rapid, iar ploile vor fi mai puternice", generand inclusiv mai multe viituri, noteaza Simon Wang de la Universitatea Utah State. Episoade de frig puternic - ca vortexul polar care s-a abatut in aceasta iarna asupra unei parti importante a Americii de Nord - vor fi extreme, la fel ca si valurile de caldura si perioadele de seceta, adauga el. 

Provocarea meteorologilor este ca de-acum sa includa "forta suplimentara" creata de incalzirea globala in modelele de previzionare, care devin tot mai complexe, afirma Wang. 

Meteorologii cauta supercalculatoare

Pentru a face acest lucru, meteorologii din deceniile urmatoare vor avea nevoie de calculatoare superputernice care acum sunt destul de putine. 

Meteorologul Paul Williams de la Universitatea britanica Reading a recurs la supercalculatorul Universitatii americane Princeton, unul dintre cele mai puternice din lume, pentru a studia impactul incalzirii globale asupra unor curenti de aer rapizi (jetstream), situati la aproximativ 10 km altitudine, nivelul la care zboara avioanele de linie.  Iar verdictul sau este fara apel: "Schimbarea climatica amplifica forta acestor curenti (...). Pana in 2050 veti petrece de doua ori mai mult timp, in zbor, in turbulente". 

Notand ca, in prezent, doar aproximativ 1%, in medie, din timpul zborurilor comerciale este afectat de turbulente, Williams subliniaza ca, in cazul in care concentratia de dioxid de carbon va creste in mod exponential in anii urmatori, "nu stim cum vor reactiona avioanele" fata de aceste mase de aer foarte agitate. 

Nici nu se pune problema trecerii la transportul maritim pentru a calatori in liniste, avand in vedere ca pe oceane sunt asteptate valuri monstruoase.

"Companiile de transport maritim se vor confrunta cu tot mai multe valuri enorme", unele putand sa atinga 40 de metri inaltime, in contextul in care valurile de aproximativ 20 de metri inaltime sunt cazuri exceptionale, afirma Wang de la Universitatea Utah State.

Impactul urmeaza sa fie cu atat mai mare cu cat Calota Glaciara din Groenlanda a inceput sa se topeasca si ar putea, la un moment dat - "nu mai devreme de secolul urmator" - sa provoace o crestere cu sase metri a nivelului oceanelor, subliniaza Eric Brun, un cercetator de la Météo-France si autorul unui studiu recent pe aceasta tema. 

Jennifer Vanos, biometeorolog la Universitatea Texas Tech, spune ca este urgenta modificarea urbanismului oraselor si modurilor de viata, in functie de aceasta noua realitate, cu scopul de a incerca protejarea populatiilor.