Cele două tranzacţii majore care au adus România în atenţia investitorilor din domeniu au fost vânzarea complexului Radisson Blu din Bucureşti şi a Hotelului Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni).

Bucureştiul rămâne în continuare o destinaţie preponderent de business, fapt reliefat şi de durata medie de şedere în hotelurile din oraş, de doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel comparabil pieţei hoteliere din Varşovia.

În schimb, hotelurile din Praga îşi primesc turiştii, în medie, pentru 2,35 zile, în timp ce în Budapesta cazarea medie are o durată de 2,25 zile, cele două oraşe fiind destinaţii mai atractive pentru turismul de tip city-break.

Piaţa hotelieră locală va continua să se dezvolte în următorii ani, conform analizei realizate de Cushman & Wakefield Echinox, fiind susţinută şi de dinamica traficului aerian, care s-a dublat în ultimul deceniu, aeroporturile din România depăşind în 2017 pragul de 20 de milioane de pasageri.

În următorii trei ani, experţii estimează o creştere de minimum 10% a capacităţii de cazare a hotelurilor din Bucureşti, ţinând cont de proiectele planificate sau aflate deja în construcţie, hoteluri noi urmând a fi dezvoltate şi în majoritatea oraşelor mari ale ţării.

Hotelurile noi vizează fie mediul de afaceri, precum Courtyard by Marriott din Bucureşti, sau ISHO Radisson Blu din Timişoara, fie turismul de agrement, cum este cazul Hotelului Nymphaea Resort, aflat în vecinătatea parcului avcatic Nymphaea din Oradea, sau Mercure Hotel & Spa Braşov.

Printre cele mai importante hoteluri care vor intra în circuitul turistic al ţării în următorii doi ani se află Courtyard by Marriott, Aviators Park, Nymphaea Resort Hotel, ISHO Radisson Blu, Lido by Phoenicia, Mercure Hotel & Spa.

Piaţa hotelieră din Bucureşti este dominată de hoteluri de 4 şi 5 stele, care reprezintă peste 70% din capacitatea totală, în timp ce hotelurile de 1 şi 2 stele au o pondere de doar 10%. Totodată, aproape 47% din camerele hotelurilor din Bucureşti sunt operate sub sigla lanţurilor internaţionale, faţă de o medie de doar 7,5% la nivel naţional.

În această ierarhie, Capitala este urmată de Sibiu (37,6%), Oradea (27,3%) şi Cluj-Napoca (18,9%). Cel mai ridicat indice net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri s-a înregistrat anul trecut în Iaşi (45,6%), Bucureşti (44,7%) şi Cluj-Napoca (44,6%), iar cele mai mari creşteri ale numărului de sosiri în hoteluri au fost consemnate în Cluj-Napoca (24,2%), Oradea (19,8%) şi Braşov (11,3%).

Conform Cushman & Wakefield Echinox, cu o creştere de doar 3,5%, numărul de sosiri în hotelurile din Bucureşti a crescut sub media naţională, de 8%.

Bucureştiul este depăşit de Constanţa în ceea ce priveşte numărul de camere şi capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estival, în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulţi turişti decât în Constanţa.

Piaţa hotelieră din România a avut în 2017 cel de-al şaptelea an consecutiv de creştere, în cele aproape 100.000 de camere de hotel fiind înregistrate peste 20 de milioane de înnoptări, un avans de 4% faţă de anul precedent, respectiv 57% faţă de anul 2010.

Indicele net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri a avansat cu 60 de puncte procentuale, până la 39,4%, faţă de un nivel de 29,9% în 2010. Unităţile de cazare din Romania au primit în 2017 peste 12 milioane de turişti, dintre care 2,75 milioane (23%) reprezintă turiştii străini. În ceea ce priveşte hotelurile, acestea au primit 8,56 milioane de turişti, dintre care 2,37 milioane (27,6%) reprezintă turiştii străini.