Autorul materialului Jean-Jacques Larrochelle scrie ca pentru unii, numele muzeului - "un spatiu al memoriei riguros si derutant" - poate provoca zambete.

"Strainii ne intreaba frecvent de ce s-a ales acest nume", spunea etnologul roman Irina Nicolau (1946 - 2002), care a participat la crearea Muzeului Taranului Roman din Bucuresti, citata de jurnalistul francez, care precizeaza ca termenul "taran" poate suna "peiorativ, limitativ, anacronic". 

Jurnalistul francez mai mentioneaza ca istoricul de arta Jean-François Chevrier a plasat institutia in "panteonul reusitelor muzeografice", alaturi de cea a lui Carlo Scarpa la Museo civico di Castelvecchio din Verona (Italia) si de cea a Linei Bo Bardi la Muzeul de Arta din Sao Paulo (Brazilia).

El mai spune si ca in 1996 Muzeul Taranului Roman a obtinut titlul de European Museum of the Year Award. 

Larrochelle mai scrie ca pictorul Horia Bernea, fost director al Muzeului Taranului, caracteriza institutia, "care include un laborator de antropologie culturala", drept "un antimuzeu". 

In acelasi articol, jurnalistul francez face o scurta prezentare istorica a muzeului, vorbind si despre patrimoniul acestuia si despre cladirea care il gazduieste.

"Recurgerea, uneori, la constructii sumare, fragile sau brute, seamana mai mult cu instalatiile artistice efemere decat cu expunerea pe temen lung. Pentru a intelege sensul acestui ansamblu riguros si derutant, nu e nevoie de prea multe explicatii, decat in scurte prezentari, unele prinse cu cuie sau lipite chiar pe perete", scrie Larrochelle, vorbind despre "un stil voluntar si naiv, care aminteste de latura rudimentara a vietii taranesti". 

In incheiere, jurnalistul scrie despre site-ul Muzeului Taranului Roman, care "propune o impecabila vizita la 360˚. Des-taranire garantata". 

Muzeul Taranului Roman a fost infiintat in anul 1906, in baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Arta Nationala, Arta Decorativa si Arta Industriala, potrivit site-ului institutiei. In 1912, se pune piatra de temelie a ceea ce avea sa devina cladirea "neoromaneasca" a Muzeului de la Sosea - cum il vor alinta multa vreme bucurestenii.  Cel desemnat pentru intocmirea proiectului si conducerea lucrarilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budesti. Dupa 29 de ani, la capatul unor nesfarsite intreruperi, va fi finalizat, in 1941, luand infatisarea actualului monument de arhitectura, sediul Muzeului Taranului Roman. 

INCONT.RO te trimite la film. Intra AICI si castiga o invitatie dubla la "Steve Jobs. Omul care a schimbat lumea"