"La capitolul promovare nu trecem clasa pentru că nu vrem să apelăm la specialişti în promovarea şi managementul destinaţiilor turistice, pentru că nu ştim să folosim cea mai importantă sursă financiară a promovării peste tot în lume, şi anume taxa hotelieră de promovare, pentru că turistul nu reprezintă o prioritate pentru autorităţile locale, doar el nu votează. Şi atunci nu mergem la târgurile de turism, nu avem puncte de informare turistică, materiale, cataloage şi, cel mai grav, nu avem un site al destinaţiei", precizează Călin Ile.

Acesta speră, însă, ca în 2018 să se găsească "în cele din urmă" o punte de dialog între autorităţile publice şi industria ospitalităţii astfel încât să se deblocheze capitolul promovării oraşului.

"Observ că, în pofida minusurilor evidente, Bucureştiul este o capitală sigură, în care preţurile sunt accesibile tuturor occidentalilor, o destinaţie în care accesul la distracţie este garantat, asociat cu accesul la mâncare şi băutură. Unde mai pui că hotelurile de 3, 4 şi 5 stele din Bucureşti chiar oferă servicii pe măsura stelelor pe care le afişează. Mai mult, este interesant cum turiştii străini când vin în Bucureşti aleg hoteluri de 4 şi 5 stele fiind accesibile unei categorii mult mai mari de turişti comparativ cu cele din alte destinaţii de city break - Praga, Paris, Budapesta, Milano, Barcelona", spune Raluca Anghel.

Bucureştiul are circa 20.000 locuri de cazare (aproximativ 12.000 camere) grupate în hoteluri, hosteluri şi apartamente.