"Multumim, Europa!" Cum a transformat intrarea in UE satul romanesc, unde localnicii ridica vile in stil mediteranean si s-au facut antreprenori cu banii munciti in strainatate
Cam cat de europeni pot fi locuitorii unui sat cu mai putin de trei mii de suflete, din Apuseni? Realitatea este insa diferita fata de ce ne-am putea imagina.Ti-i si inchipui: oameni simpli, cu palmele batatorite de la cosit si straie in nuante verzi-pamantii, de la tolaneala binevenita dupa maratoanele cot la... corn cu vitele. De unde atata Europa? Realitatea e cu totul alta.
Inlaturarea granitelor si nevoia de forta de munca proaspata si convenabila la pret a statelor din vest i-a transformat pana si pe romanii neaosi in mici occidentali.
Ce-i drept si traiul li s-a schimbat. Nu mai dorm cu capetele pe butucii crapati din birt, ci in vile cu cel putin un etaj, in fata LCD-urilor gigant.
Acesta este Daia Romana. Un satuc din Apuseni, pe care fotografii l-ar ignora daca cineva le-ar cere sa faca un album reprezentativ pentru Romania lui 2014.
Nu vorbim, insa, despre aparente, astazi. Ci despre reusite. Situatie in care, comunitatea de aici devine exemplu in manualele de integrare europeana. Economic vorbind, localitatea e la turatie maxima. Toate cele 3.300 de hectare de pamant arabil sunt cultivate. Doar doi oameni au depus dosare prin care cer ajutor social, la primarie. Iar cei plecati in strainatate s-au intors si au investit tot ce au strans in afaceri de succes.
Exodul daienilor, asa cum isi spun localnicii, a inceput cu Nicolae Mihu. El a pus primul picorul pe pamant spaniol. A plecat din tara la inceputul anilor '90, cu intentia de a urmari un campionat european. Fascinat de un viitor profitabil, a muncit pana la loc comanda. Acum, se mandreste cu terenuri si case in satucul de bastina.
Nicolae Mihu: "M-am dus in excursie sa vad cum e Europa, si vazand alta viata ne-am decis sa ramanem acolo.”
Reporter: “Ati copiat ceva de la ei?”
Nicolae Mihu: “Tot, aproape tot, gandirea, modul de a munci - sunt foarte seriosi. Nici urmatoarele cinci generatii nu reuseau sa stranga ce am strans eu. Te socheaza diferenta mare de nivel de trai."
Sotii Schiau au observat, de la distanta, cum se face zootehnie in vest si au venit cu modelul in tara. Au bagat cel putin 60.000 de euro intr-un grajd ca-n Occident. Au cumparat 44 de bovine.
Ioan Schiau, investitor in domeniul zootehnic: "Cand am ajuns prima data in Spania am vazut o ferma ca a mea si foarte mult mi-am dorit sa imi fac si eu o ferma. 10 ani de zile am muncit in Spania. In fiecare zi tot cu gandul ala, sa imi fac si eu o afacere de familie."
Sotia, Ana, avea in minte altceva: un camin pentru familie. Gandul i-a dat putere si, dupa ani buni in care a lucrat cate 14 ore pe zi intr-o fabrica de dulciuri, si-a vazut visul cu ochii. O suta de mii de euro a costat casa cu etaj in care stau acum. "Am invatat foarte multe lucruri pe care aici nu le-am stiut. Ne-a schimbat total, si ca mentalitate, si modul de a lucra si felul de a privi viata", spune femeia.
Si pe Firuta Europa-mama a schimbat-o total. "Foarte mult m-a schimbat plecarea asta, si ca om si ca conceptie, mi-a placut foarte mult, dar totusi dorul de tara m-a atras acasa. Cand le-am spus la spanioli cat castig aici in Romania, 150 de euro au zis ca nu stiu sa vorbesc si m-au pus sa scriu. Acolo castigam 900 de euro ca femeie de serviciu. Pentru bani toata lumea pleaca", spune aceasta. Acum, se ocupa de afacerea cumnatului. Omul a investit sanatos intr-un magazin de materiale de constructii.
Cateva case mai incolo, se arata, mandra, locuinta sotilor Coma. Trudesc amandoi de ani buni printre straini, ca sa isi faca un rost in tara. Asa se face ca parintii sunt cei care se ocupa de vila cu trei nivele. Turul cu ghidul ad-hoc face toti banii. La propriu si la figurat.
"O casa moderna asa cum a vazut in Spania, moblierul este tot de afara - Thailanda, Polonia. Numai un fotoliu si o canapea costa 80 de milioane. Dorul il ducem, dar ne multumim ca le vedem casa gata. Niciodata, niciodata nu reuseau in tara sa isi faca asa ceva. De abia am reusit noi batranii in 50 de ani sa ne facem o casuta acolo”, spune barbatul.
Dorul de fiica ei plecata de 9 ani la munca in strainatate o macina si pe tanti Paraschiva. Si ea are pe inventar casa ridicata cu banii castigati in vest. "Zugravelile sunt toate ca pe dincolo, cum a vazut ea acolo. Si mobila, si gresiile cum a vazut dincolo. Vine numai o data pe an, ca trebuie sa stea sa munceasca, pentru ca nu are cine", spune Paraschiva Schiau.
Cu o viata fara griji se mandreste si domnul Simion. Si el a bifat un deceniu de activitate in Spania. Cu banii castigati si-a deschis o firma de confectii metalice, intocmai cum a vazut dincolo. A investit 25.000 de euro in utilaje si spatiu, insa profitul este pe masura.
Simion Damian: “Mi-am luat inima in dinti si am plecat in strainatate la 22 de ani. Cateva dintre utilajele pe care le-am vazut acolo le-am copiat si le reproducem aici, mai mult sau mai putin identic. Tehnologia ne-a ajutat foarte mult, plecatul pe dincolo ne-a deschis un pic mintea."
Partea buna e ca si autoritatile au inteles ca trebuie sa tina pasul cu oamenii. Au luat-o cu inceputul: camere de supraveghere, pentru ca nu cumva eforturile localnicilor sa fie in van. Urmatoarea etapa a fost construirea unui drum peste dealuri, pana la terenurile agricole, ca sa le usureze accesul in zona fermierilor.
Visarion Haprian, primarul Daia Romana: "S-a schimbat la 180 de grade, pentru ca o parte din ei si-au facut case frumoase. Satul, dupa ce au venit o parte din tinerii plecati in afara granitelor, s-a schimbat foarte mult."
Aproape 400 de sateni din Daia au luat, pana acum, drumul occidentului. Unii au ramas acolo: recensamantul spune ca populatia e-n scadere. Cei care s-au intors acasa au avut, insa grija, sa schimbe directia pe care se indrepta localitatea. Acum, le e mai bine.
"Multumim, sa traiasca toata lumea si sa ne fie mai bine. Multumim, Europa!", spune un domn.
Pe acelasi subiect: