Angajaţii au profitat din plin de libertatea de circulaţie din Europa Centrală şi de Est (CEE) către Europa Occidentală. Pentru statele care au aderat la UE în 2004, vârful a fost în 2006. Dar şi perioada de vârf a migraţiei din România şi Bulgaria a fost tot în 2006, cu un an înainte de intrarea lor în blocul comunitar.

În 2006, creşterea semnificativă a migraţiei din România şi Bulgaria a fost determinată în mare măsură de migraţia spre Italia şi Spania, datele sugerând că cetăţenii români şi bulgari îşi doreau foarte mult să se mute în Europa Occidentală înainte de aderarea ţărilor lor la comunitatea europeană.

Totuşi, este de reţinut că intrările nete din Bulgaria şi România în perioada 2003 - 2005, înaintea aderării celor două ţări la UE, au fost practic la fel (chiar uşor mai ridicate) comparativ cu migraţia din intervalul 2008 - 2012.

Evident, mulţi români şi bulgari au găsit metode de a se muta în Europa Occidentală cu mult înainte de aderarea ţărilor lor, deşi nivelul redus al emigrării din perioada 2008 - 2012 ar putea fi explicat prin restricţiile temporare la adresa mobilităţii forţei de muncă, impuse de ţările care primeau migranţi, şi de majorarea şomajului în principalele ţări de destinaţie, Italia şi Spania.

România şi Croaţia, pe ultimele locuri în UE la capacitatea de a atrage şi a reţine talentele

Capacitatea unei ţări de a atrage şi reţine talentele este un factor important care poate influenţa exodul creierelor şi al capitalului uman. De exemplu, Marea Britanie are o capacitate ridicată de a atrage şi reţine talentele, în timp ce România are o capacitate redusă în ambele domenii.

Din 2014 - 2017, ţările din Europa Centrală şi de Est care au suferit cel mai mult de pe urma lipsei de forţă de muncă au avut evoluţii mixte în ceea ce priveşte capacitatea lor de a atrage şi reţine talentele.

Bulgaria, Polonia, Estonia şi Cehia au devenit mai atractive pentru talente în perioada 2014 - 2017, în timp ce Ungaria, România şi Letonia au devenit mai puţin atractive. În 2017, România şi Croaţia sunt pe ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte capacitatea de a atrage şi a reţine talentele.

De asemenea, procentul de cetăţeni străini în totalul populaţiei este destul de scăzut, sub 2%, în unele ţări din CEE: Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Lituania, Polonia, România şi Slovacia. Datele nu sunt surprinzătoare ţinând cont că nivelul salariilor este mult mai scăzut în aceste state decât în ţările din Europa Occidentală, iar nivelul salariilor este factorul principal al deciziilor privind migrarea, consideră think tank-ul Bruegel.