Cele mai multe ore pe săptămână - 42 - muncesc angajaţii din sectorul minier şi cei care lucrează în cariere (de piatră, marmură, nisip), iar cele mai puţine - 38,1 - cei din domeniul educaţiei, scrie Agerpres.

Cea mai lungă săptămână de muncă este în Marea Britanie, iar cea mai scurtă în Danemarca (singura ţară din UE unde se lucrează sub 38 de ore pe săptămână).

În medie, un angajat cu normă întreagă din Marea Britanie lucrează cele mai multe ore pe săptămână din UE (42,3 ore).

Urmează Cipru (41,7 ore), Austria (41,4 ore), Grecia (41,2 ore), Polonia şi Portugalia (ambele cu 41,1 ore), Bulgaria (41 ore), Slovenia (40,8 ore), România, Cehia şi Slovacia (toate cu 40,7 ore).

La polul opus se află Danemarca (37,8 ore), Italia (38,8 ore), Olanda şi Franţa (ambele cu 39 ore), Finlanda şi Irlanda (ambele cu 39,1 ore).

Potrivit legislației muncii, timpul legal de lucru este de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână.

Experiment ratat în Suedia. De ce nu poate fi redusă ziua de lucru

În ultimii ani, angajatorii au încercat să reducă ziua de lucru și au făcut mai multe experimente în acest sens. Cel mai cunoscut este cel din Suedia, unde s-a derulat un studiu pentru scurtarea la șase ore a zilei de lucru.

Rezultatele preliminare ale studiului derulat timp de doi ani de orașul suedez Göteborg, unde își are sediul constructorul auto Volvo, arată însă că pentru un program de lucru de șase ore pe zi costurile sunt mai mari decât beneficiile, informează Bloomberg.

Experimentul derulat la un cămin de bătrâni arată că pentru a scurtă programul zilnic de lucru, de la opt la șase ore, al celor 68 de asistente care lucrează la acest cămin, municipalitatea a fost nevoită să angajeze alte 17 persoane, ceea ce a însemnat un cost suplimentar de 12 milioane de coroane (2,2 milioane de dolari).

Studiul arată totuși că angajații au fost mai sănătoși, ceea ce a redus absențele din motive medicale, iar îngrijirea acordată pacienților s-a îmbunătățit, dar, cu toate acestea, municipalitatea din Göteborg nu va face din ziua de lucru de șase ore un program permanent.

"În mod clar apar costuri mai mari. Este mult prea scump să introduci la nivel general un program de lucru mai scurt într-un interval de timp rezonabil", a declarat Daniel Bernmar, un politician local responsabil de programele de asistență care vizează persoanele în vârstă.

Experimentul din Göteborg este doar ultimul dintr-o serie de programe pilot vizând scurtarea programului de lucru derulate în Suedia, țară considerată reprezentativă pentru sintagma "statul bunăstării" (welfare state). Deși datele istorice arată că lungimea medie a unei zile de lucru a scăzut în Suedia în ultimul secol, în prezent nu există planuri pentru a introduce la nivel național o zi de lucru de șase ore.

Cu toate acestea, Daniel Bernmar a declarat că ar dori să fie efectuate mai multe studii cu privire la beneficiile pe termen lung pentru societate care ar apărea în urmă scurtării zilei de lucru. Un argument pro este că un program de lucru mai scurt ar permite prelungirea duratei vieții profesionale.