"Oamenii muncesc mai mult atunci când lucrează de acasă. 37% dintre respondenţii care au experimentat şi munca de la birou şi munca de la domiciliu/ regimul telemuncă spun că lucrează mai mult, ca timp alocat, atunci când muncesc de acasă. 35% spun că nu au observat un tipar sau lucrează la fel de mult în ambele situaţii, iar cei mai puţini, 28%, sunt de părere că muncesc mai mult de la birou. Principalele motive ale unui program de muncă prelungit de acasă sunt: apar spontan mai multe activităţi ce trebuie rezolvate - 47%; vor să demonstreze că pot lucra eficient, sau chiar mai eficient, şi de acasă - 42%; preferă să nu se întrerupă din ritmul de muncă/ concentrare - 38%; întreruperi datorate membrilor familiei sau activităţilor casnice - 30%", potrivit unui comunicat al agenţiei de cercetare de piaţă Wisemetry Research, realizatorul studiului.

Femeile se regăsesc în mai mare măsură în situaţia de a munci mai mult atunci când lucrează în regim telemuncă. Mai mult de atât, în rândul celor care se întrerup de la sarcinile de lucru pentru a se ocupa de activităţi domestice 78% sunt femei şi doar 22% sunt bărbaţi.

Întreruperile din timpul zilei pot impacta în mod real timpul alocat lucrului, prin fragmentarea fluxului de concentrare, sau pot genera percepţia că s-a muncit mai mult prin prisma faptului că duc la epuizare mentală şi la un efort sporit/ ritm alert de activitate pe parcursul zilei.

Telemunca poate genera stări de anxietate şi poate îngreuna comunicarea între colegi

"În comparaţie cu munca de la birou, telemunca încurajează gândirea creativă, dar pentru unii angajaţi poate întreţine stări de anxietate şi poate îngreuna comunicarea între colegi. Peste o treime dintre respondenţi consideră că sunt mai creativi atunci când muncesc de acasă, în timp ce un sfert apreciază că munca de la birou îi ajută să fie mai creativi. În plus, munca de acasă pare să încurajeze şi adoptarea unor obiceiuri de viaţă sănătoase, precum luarea mesei de prânz şi desfăşurarea activităţilor fizice/ sportive", se precizează în comunicatul citat.

Pe de altă parte, 31% dintre angajaţi consideră că au stări de anxietate mai frecvente atunci când lucrează de acasă, comparativ cu 25% care se simt mai anxioşi atunci când muncesc de la birou.

Majoritatea sunt de părere că munca de la birou facilitează comunicarea între colegi: peste 50% dintre respondenţi comunică mai bine cu echipa atunci când lucrează de la birou, în timp ce mai mult de o treime consideră că pierd controlul asupra a ceea ce fac ceilalţi din echipă atunci când lucrează de acasă.

Telemunca are plusuri şi minusuri: poate spori nivelul de satisfacţie faţă de muncă, dar în acelaşi timp oamenii se pot confrunta cu sentimente de alienare în lipsa interacţiunii fizice cu ceilalţi şi dificultăţi în separarea vieţii personale de cea profesională.

În primul rând trebuie menţionat că telemunca este o opţiune mai degrabă pentru anumite categorii de angajaţi, vorbim despre acei muncitori denumiţi white-collars (gulere albe), subliniază comunicatul.

"Printre avantajele telemuncii putem enumera şi flexibilitatea, oamenii îşi pot ajusta programul de lucru la propriile lor nevoi şi responsabilităţi/ circumstanţe personale, iar o astfel de personalizare poate spori satisfacţia resimţită faţă de muncă. Teoria schimbului social spune că un angajat mai satisfăcut de locul său de muncă va lucra mai eficient şi va depune voluntar mai mult efort pentru a-şi demonstra utilitatea. Faptul că 42% se străduiesc să demonstreze că lucrează eficient şi de acasă este un indiciu că oamenii vor să beneficieze în continuare de această flexibilitate - regim mixt de lucru, însă suplimentarea timpului alocat muncii este un semnal de alarmă pentru departamentele de HR, care ar trebui să monitorizeze atent bunăstarea angajaţilor în această perioadă şi să organizeze sesiuni online de team building pentru a menţine coeziunea echipei", a explicat Tania Chilin, sociolog şi consultant la Wisemetry Research.

Studiul, desfăşurat în perioada 30 octombrie - 4 noiembrie 2020, a fost realizat online pe un eşantion de 1.000 respondenţi și este reprezentativ pentru populaţia utilizatoare de internet din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, grupe de vârstă şi regiuni geografice.