Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut ușor până la 58.200. Mai mult de un sfert sunt în sectorul bugetar
Angajati, birou
Numărul locurilor de muncă vacante în primul trimestru al acestui an a fost de 58.200, în scădere cu 600 faţă de trimestrul anterior şi cu 200 comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2018, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
Rata locurilor de muncă vacante a fost, după primele trei luni ale anului, de 1,18%, în scădere cu 0,02 puncte procentuale atât faţă de trimestrul precedent cât şi faţă de perioada similară a anului trecut.
Sectorul bugetar a însumat peste 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7.100 locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 7.000 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 1.700 locuri vacante în învăţământ.
În ansamblu, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,79%), în administraţia publică (2,56%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,06%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (15.300 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,29%.
La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,16%, respectiv 100 locuri vacante).
Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,19 puncte procentuale), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,17 puncte procentuale), respectiv în construcţii (+0,15 puncte procentuale). Aceste din urmă activităţi au cunoscut şi cele mai semnificative creşteri ale numărului locurilor de muncă vacante (+500 locuri vacante), urmate de cele din industria prelucrătoare (+400 locuri vacante).
La polul opus, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (-0,56 puncte procentuale), în informaţii şi comunicaţii (-0,43 puncte procentuale) şi în intermedieri financiare şi asigurări (-0,42 puncte procentuale).
Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai relevante scăderi în învăţământ (-900 locuri vacante) şi în informaţii şi comunicaţii, respectiv în administraţia publică (-800 locuri vacante pentru fiecare în parte).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai semnificativă creştere atât a ratei, cât şi a numărul locurilor de muncă vacante s-a observat în transport şi depozitare (+0,42 puncte procentuale, respectiv +1.200 locuri vacante).
La polul opus, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (-0,94 puncte procentuale), respectiv în tranzacţii imobiliare (-0,61 puncte procentuale).
În învăţământ (-1.000 locuri vacante) şi intermedieri financiare şi asigurări (-800 locuri vacante) s-au observat cele mai importante scăderi ale numărului locurilor de muncă vacante.
În trimestrul I 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi - grupa majoră 4 (1,45%), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (1,37%). Această din urmă grupă majoră de ocupaţii a înregistrat şi cele mai mari valori ale numărului locurilor de muncă vacante (14.800 locuri vacante).
Atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat cele mai mici valori în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,61%, respectiv 100 locuri vacante) şi de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (0,70%, respectiv 2,4 mii locuri vacante).
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS