Potrivit statisticilor oficiale, Romania cheltuieste anual cu pensiile aproximativ 10 miliarde de euro, ceea ce reprezinta cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare.

Anul trecut, cea mai mica pensie din Romania era de 350 lei, iar cea mai mare pensie din sistemele  speciale depasea 37.000 lei.

In acelasi timp, deficitul bugetului de pensii s-a ridicat, in 2009, la 1,5 miliarde de euro, iar pentru 2010 acesta este prognozat sa ajunga la 1,7 miliarde de euro.

Desi bugetul de pensii este deficiar de cativa ani, in ultimii ani acesta s-a adancit, pe de o parte din cauza reducerii numarului de contribuabili, iar pe de alta parte din cauza pensionarilor abuzive si a scaderii varstei de pensionare.

Daca se pastreaza sistemul actual, Banca Mondiala estimeaza ca pana in 2050, deficitul creat de cheltuielile cu pensiile in PIB va ajunge la circa 12% . 

Potrivit Ministerului Muncii, chiar daca in ultimii ani varsta de pensionare a crescut, atat pentru femei, cat si pentru barbati, in prezent varsta reala de pensionare este de aproximativ 54 de ani. Acest lucru se datoreaza fie pensionarilor anticipate, fie celor facute in baza legilor speciale, care prevad varste standard cu mult mai mici decat in sistemul public.

In consecinta, dintr-o populatie activa care depaseste 10 milioane de persoane, mai putin de jumatate contribuie la sistemul de pensii. In acelasi timp, raportul dintre numarul de contribuabili si cel al pensionarilor este de 1 la 1, cifra extrem de mare, daca luam in considerare faptul ca rata de dependenta acceptabila ar fi ca un contributor sa plateasca pentru 0,6 pensionari.

De ce am ajuns in aceasta situatie?

Daca la inceputul anilor '90 bugetul de pensii era excedentar, guvernele de la vremea respectiva au permis ca banii sa fie folositi in alte scopuri, iar returnarea s-a facut fara dobanda. La diminuarea  fondului de pensii a contribuit si obiceiul autoritatilor de a sterge datoriile companiilor si regiilor de stat catre bugetul de asigurari sociale.

In acelasi timp, pensionarile anticipate succesive aprobate dupa 1990, in special in randul angajatilor de la stat care trebuiau trimisi in somaj, au marit artificial numarul de pensionari

De asemenea, includerea pentru o lunga perioada a pensionarilor din agricultura care nu au platit contibutii la fondul de pensii printre beneficiarii platilor din bugetul de asigurari, a diminuat beneficiile pensionarilor. 

In ultimii doi ani, un procent din contributia la bugetul public de pensii a fost transferat catre Pilonul II de pensii private, ceea ce a contribuit la diminuarea fondului.

Ce propune Guvernul?

Cele doua modalitati prin care Guvernul vrea sa creasca veniturile la bugetul de pensii sunt majorarea numarului de contribuabili si pastrarea pentru o perioada mai mare a salariatilor in campul muncii.

Asadar, prima si cea mai controversata masura pe care Executivul vrea sa o puna in aplicare este majorarea si egalizarea varstei de pensionare pentru femei si barbati la 65 de ani. In timp ce varsta legala de pensionare pentru barbati va junge la 65 de ani la sfarsitul anului 2014, pentru femei aceasta ar urma sa creasca gradual pana in 2030.

Cresterea numarului de contribuabili la buget se va face, pe de o parte, prin obligarea cat mai multor categorii profesionale sa plateasca contributii (persoane fizice autorizate, liber profesionisti sau cei care castiga venituri pe baza contractelor de drepturi de autor sau a conventiilor civile), iar pe de alta parte, prin eliminarea pensiilor speciale si introducerea beneficiarilor in sistemul public. In urma acestei masuri, peste 200.000 de persoane vor plati in plus contributii la bugetul de pensii. 

Ce spun romanii despre egalizarea varstelor de pensionare?

Potrivit unui studiu realizat in 2008 de IMAS, majoritatea romanilor s-a declarat in favoarea pastrarii sistemului actual de pensionare, in care femeile ies la pensie mai devreme decat barbatii. Justificarea a fost aceea ca, pe langa serviciu, femeile muncesc si in gospodarie.

- 90% dintre femei s-au declarat in favoarea pastrarii sistemului actual
- 80% dintre barbati au raspuns ca vor ca femeile sa iasa la pensie mai devreme

Ce masuri iau alte tari?

Majorarea si egalizarea varstelor de pensionare este o tendinta in majoritatea tarilor europene, care se confrunta cu aceeasi situatie ca si Romania. 

In prezent, cea mai mare varsta de pensionare se regaseste in Danemarca, unde se iese la pensie la 67 de ani.

Germania – a luat decizia sa majoreze varsta de pensionare de la 65 la 67 de ani, pana in 2029

Spania – varsta de pensionare va creste de la 65 la 67 de ani, pana in 2013

Marea Britanie – si-a propus sa creasca varsta de pensionare pentru femei de la 60 la 65 de ani, pana in 2020, iar pe cea a barbatilor, de la 65 la 68 de ani.

Ungaria - varsta de pensionare creste de la 62 la 65 de ani pana in 2012

In majoritatea tarilor europene (Belgia, Grecia, Italia, Luxemburg, Suedia, Finlanda) varsta de pensionare, atat pentru femei, cat si pentru barbati, este de 65 de ani.

Pe de alta parte, Romania are una dintre cele mai mici sperante de viata din Uniunea Europeana. Potrivit datelor de la Ministerul Muncii, in 2010 speranta de viata a unui barbat este de 70 de ani, iar a unei femei,  de 77 de ani. Dupa iesirea la pensie, speranta de viata a unui barbat este de 14,7 de ani, iar cea unei femei este de 19,7 ani.