Adrian Nastase a incercat sa se sinucida cand politia a venit sa-l ridice

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) l-au trimis in judecata, pe 20 ianuarie 2009, pe Adrian Nastase, in dosarul "Trofeul calitatii in constructii", fiind acuzat de folosirea influentei sau autoritatii functiei de presedinte al unui partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.

In dosar a fost inculpata si Irina Paul Jianu, fost inspector general de stat in cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii, ea fiind acuzata de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si continuata, spalare de bani in forma continuata; fals in inscrisuri sub semnatura privata, sub forma participatiei improprii si in forma continuata, fals intelectual la Legea contabilitatii, comise sub forma participatiei improprii si in forma continuata, folosirea creditului societatii intr-un scop contrar intereselor societatii sub forma participatiei improprii si in forma continuata, relateaza Mediafax.

Totodata, DNA a inculpat-o si pe Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct in cadrul ISC, pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si continuata.

Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL, este acuzat de complicitate abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma continuata si calificata; spalare de bani in forma continuata; fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata, iar sotii Marian Ioana si Bogdan Popovici pentru spalare de bani in forma continuata, complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma continuata si calificata; fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata.

Instanta suprema a stabilit un prim termen in acest proces pentru 25 februarie 2009, dar cercetarea judecatoreasca a debutat in 3 noiembrie 2010 cand cei trei judecatori din complet, Ionut Matei, Ioana Bogdan si Cristina Rotaru, au constatat regularitatea actului de sesizare a instantei, potrivit normelor de procedura penala.

Pe 30 noiembrie 2010, judecatorii au incuviintat introducerea in cauza in calitate de parti responsabile civilmente a societatilor Eurografica, Media On, Axa Management, Urban Consult, Mediaglobe Invest, A Rond, Forum Invest, Fundatia Invest Romania si Contur Media.

Pe 14 ianuarie 2011, toti inculpatii din acest dosar au declarat in fata instantei supreme ca nu sunt de acord ca judecata sa fie facuta pe baza probelor administrate in faza de urmarire penala, dupa ce judecatorii au intrebat daca doresc sa se foloseasca de articolul 320 indice 1din Codul de procedura penala, care prevede reducerea cu o treime a limitelor speciale de pedeapsa daca inculpatul recunoaste integral acuzatiile si este de acord sa fie judecat in acord cu probatoriul anchetatorilor (Legea Micii reforme).

La acelasi termen, Adrian Nastase a dat o declaratie in fata judecatorilor in care a combatut fiecare acuzatie a DNA, aratand in linii mari ca afirmatiile procurorilor, potrivit carora doar el si sotia sa s-ar fi ocupat de unele proceduri pentru campania electorala din 2004, sunt nereale, deoarece in acea campanie au fost implicate sute de mii de persoane.

Cercetarea judecatoreasca propriu-zisa a durat un an, in perioada 14 ianuarie 2011 - 9 ianuarie 2012, perioada in care cei trei magistrati au audiat in instanta 767 de martori, din cei 967 indicati de procurori in actele dosarului si in rechizitoriu. Cinci matori, a constatat instanta, erau trecuti de doua ori.

Martorii au fost impartiti pe sectoare de activitate, fiind audiati astfel 329 de inspectori din cadrul Inspectoratelor Teritoriale si Judetene in Constructii din 479 propusi de DNA; 213 participanti la manifestarile Trofeul Calitatii in Constructii din 237 propusi; 57 de inspectori de stat, membri ai consiliului de conducere si angajati ai Inspectoratului de Stat in Constructii din 66 propusi; 12 membri ai Partidului Social Democrat (PSD) din 12 propusi; 15 angajati ai firmelor implicate in organizarea Trofeului Calitatii, evaluatori, consilieri la Administratia Financiara care au controlat aceste firme din 16 propusi; 23 de angajati ai societatii Vertcon Bacau din 27 propusi, precum si 118 angajati ai Erografica din 130 indicati de DNA.

In continuare, pe parcursul discutarii probelor apararii inculpatilor din dosar, avocatii lui Nastase au cerut audierea a 92 de martori, din care instanta a selectat si admis interogarea a cinci persoane, respectiv: Bogdan Liviu Ciuca, Octav Cozmanca, Valeriu Zgonea, Aurelia Vasile si Dan Nica.

Octav Cozmanca a declarat instantei supreme ca fostul presedinte al PSD Adrian Nastase nu s-a interesat de finantarea campaniei sale electorale din 2004, iar cei care doreau sa sponsorizeze discutau cu directorul de campanie, Aura Vasile.
Ulterior, pe 9 ianuarie 2012, instanta de fond, completul de trei judecatori, a respins cererea lui Nastase privind vizionarea in sedinta publica a suportilor electronici atasati la dosar, care contin imagini de la simpozioanele Trofeul Calitatii, organizate in anul 2004, pe motiv ca fostul premier nu a contestat inregistrarile, pe care de altfel le-a copiat, cu incuviintarea instantei, inca din anul 2009.

In 30 ianuarie, doi din cei trei judecatori - Ionut Matei si Ioana Bogdan - au decis condamnarea la doi ani de inchisoare pentru santaj a fostului premier si interzicerea pentru o perioada de doi ani a exercitarii mai multor drepturi, iar cel de-al treilea magistrat, Cristina Rotaru, a dispus achitarea acestuia pe motiv ca fapta nu exista.

"Activitatea infractionala din dosarul «Trofeul calitatii» reprezinta un caz de coruptie la cel mai inalt nivel, protagonist fiind unul dintre cei mai importanti exponenti ai clasei politice romanesti", si-au motivat decizia de condamnare cei doi judecatori ai instantei supreme.

Inalta Curte arata ca activitatea infractionala ce a facut obiectul cauzei "reprezinta fara indoiala un caz de coruptie la cel mai inalt nivel, prin implicarea unui personaj care nu era un simplu presedinte de partid, ci unul dintre cei mai importanti exponenti ai clasei politice romanesti, presedinte al celui mai mare partid politic la nivelul anului 2004, prim-ministru in functie si candidat cotat cu sanse reale (daca nu chiar cu cele mai mari) la cea mai inalta demnitate a statului roman", potrivit motivarii deciziei.

Pe de alta parte, judecatorii Ionut Matei si Ioana Bogdan notau ca in cauza nu este vorba despre o simpla finantare ilegala a unei campanii electorale, care - pare a fi de notorietate - este un fenomen obisnuit in Romania, ci despre punerea la dispozitia lui Adrian Nastase a unor fonduri ilicite considerabile - de patru ori mai mari decat cele declarate oficial pentru intreaga campanie electorala a acestui candidat.

Obtinerea acestor fonduri nu ar fi fost posibila fara implicarea nemijocita in activitatea infractionala a unei institutii publice, conduse de Paula Irina Jianu, "personaj aflat in sfera de influenta" a lui Adrian Nastase si a familiei acestuia.

"Mai mult, aceasta implicare a Inspectoratului de Stat in Constructii a echivalat cu un prejudiciu important adus acestei institutii, in principal prin neincasarea taxelor de participare care trebuiau sa constituie venituri la bugetul sau, dar si prin cheltuirea ilegala a unor sume de bani pentru defasurarea Trofeului Calitatii. In acelasi timp, nu poate fi trecut cu vederea faptul ca, in realitate, prin schema pusa la punct de catre inculpati, campania electorala a inculpatului Nastase a ajuns sa fie finantata de mii de persoane fizice si juridice, participanti la Trofeul Calitatii, dar fara stirea si consimtamantul acestora, fiind evident ca la momentul la care au luat decizia (patrimoniala) de a participa la aceasta manifestare nu au avut reprezentarea ca, in realitate, ceea ce se va finanta prin taxele platite de ei nu va fi o manifestare animata de scopuri generoase (promovarea si evidentierea calitatii in domeniul constructiilor), ci campania electorala a unuia dintre candidatii la Presedintia Romaniei", se mai arata in motivare.

In opinia separata, judecatoarea Cristina Rotaru - cea care a decis achitarea lui Nastase - arata ca la dosar nu exista probe care sa ateste ca fostul premier i-a determinat pe ceilalti inculpati din caz sa-i procure fonduri pentru campania electorala.

De asemenea, a motivat judecatoarea Rotaru, la dosar nu exista probe care sa ateste ca fostul premier a stiut despre activitatea infractionala a acestora si ca exista un interes din partea celorlalti inculpati din caz de a finanta campania electorala a fostului premier PSD intrucat ar fi avut de profitat daca acesta ar fi castigat alegerile prezidentiale.
Inalta curte a stabilit ca, in urma calculelor, in raport de actele dosarului, termenul de prescriptie a faptei lui Adrian Nastase este de opt ani, sase luni si 20 de zile.

Apararea a contestat decizia majoritara de condamnare a inculpatilor din acest dosar, in vreme ce acuzarea a facut recurs pentru a cere o pedeapsa mai mare pentru fostul premier Adrian Nastase. Recursul a fost judecat de un complet de cinci judecatori, prezidat de insasi presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu.

Pe 23 aprilie, completul de cinci judecatori a amanat, pentru luna mai, discutarea recursurilor, dupa ce Adrian Nastase, avocatul acestuia, Ion Cazacu, si Irina Paula Jianu au cerut amanarea judecarii dosarului, din cauza imposibilitatii de prezentare.

Ulterior, avocatii inculpatilor au invocat numeroase cereri si exceptii, doar avocatul lui Adrian Nastase, Liviu Popescu, invocand 20 de astfel de sesizari ce vizau in mare pozitionarea procurorului, in raport de cea a avocatilor in sala de sedinta, sau modul de constituire a completului de judecata, cu precizarea ca pentru judecarea acestui caz era necesara constituirea unui complet de noua judecatori.

Toate cerererile avocatului Popescu au fost respinse, la termenul din 16 mai, precum si o cerere de recuzare a procurorului de sedinta al DNA, Elena Matiesescu, pe care avocatii doreau sa o inlature pe motiv ca ar fi pus concluzii de condamnare a lui Nastase si in fata completului de trei judecatori, in acest dosar.

Ulterior, pana la termenul din 23 mai, noul sef al ISC, Constantin Adrian Balaban-Grajdan (pus in functie dupa ce USL a preluat puterea in 7 mai-n.r.) , a transmis la completul de cinci judecatori o adresa prin care anunta ca ISC nu se mai constituie parte civila in procesul "Trofeul calitatii", ceea ce inseamna ca institutia isi retrage pretentiile financiare, intrucat nu a suferit niciun prejudiciu.

La termenul din 23 mai, instanta a fost nevoita sa amane judecarea procesului pentru lamurirea situatiei generate de adresa ISC. In aceeasi zi procurorii anticoruptie au descins la sediul ISC pentru ridicarea de documente, iar ulterior au inceput urmarirea penala fata de Grajdan pentru favorizarea infractorului. Grajdan a fost destituit dupa ce DNA l-a pus sub acuzare.

Potrivit DNA, in 22 mai, Constantin-Adrian Balaban Grajdan, cu incalcarea dispozitiilor legale si a procedurilor interne privind circuitul documentelor si fara a avea avizul vreunei directii din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), a intocmit, a semnat si a transmis la Inalta Curte de Casatie si Justitie o adresa potrivit careia renunta, in numele institutiei, la pretentiile civile in dosarul "Trofeul calitatii". ISC se constituise parte civila in dosarul "Trofeul calitatii" inca din faza de urmarire penala.

Pe 30 ianuarie, prin decizia judecatorilor ICCJ, s-a dispus ca institutia sa primeasca despagubiri civile de aproape 6,5 milioane lei, iar cu o saptamana inainte de adresa trimisa de Grajdan, aceasta isi majorase pretentiile la 7,5 milioane lei.

La sedinta de judecare a recursului, procurorul de sedinta a dezvaluit ca Nastase a avut cu Adrian Grajdan o convorbire telefonica chiar in dimineata in care ISC depunea la Inalta Curte cererea de retragere a despagubirilor in procesul "Trofesul calitatii".

Adrian Nastase a declarat, in fata celor cinci judecatori ai ICCJ, ca nu a discutat la ora 5.00 dimineata (5.50-n.r.) cu fostul sef al ISC, Adrian Grajdan, adagand ca a vorbit cu acesta "diverse chestiuni de ordin general". "N-am vorbit la ora 5.00 dimineata cu domnul Grajdan. Am vorbit cu el diverse chestiuni de ordin general", a spus Nastase in fata magistratilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa ce a fost rugat sa raspunda concret la intrebarea daca a vorbit sau nu cu Grajdan la acea ora.

Nastase a mai declarat in fata instantei ca il cunoaste pe Grajdan de aproximativ doi ani, acesta avand un rol activ in PSD. Nastase a mentionat ca Grajdan este membru PSD si ca fiecare zi de joi a saptamanii, in calitatea sa de presedinte al departamentelor partidului, l-a intalnit pe Grajdan, alaturi de alti aproximativ o suta de oameni, la Consiliul National al PSD.
Intrebat ce fel de discutii a avut cu Grajdan in perioada derularii procesului "Trofeul calitatii", Nastase a spus ca a avut discutii pur politice, pe tema partidului, infirmand eventuale discutii pe baza dosarului in care este judecat.

Aceeasi intrebare ii fusese adresata anterior de procurorul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). Dupa scurte deliberari, insa, instanta a respins intrebarea procurorului, astfel ca Nastase nu a mai raspuns.

Procurorul DNA mentionase ca pune aceasta intrebare in contextul stabilirii cu claritate a pozitiei Inspectoratului de Stat in Constructii in dosarul Trofeul Calitatii. Astfel, procurorul a lasat sa se inteleaga ca ar exista o interceptare telefonica a unei discutii dintre Adrian Nastase si Adrian Balaban-Grajdan, purtata in dimineata zilei in care Grajdan a trimis la instanta suprema adresa prin care arata ca ISC nu se mai constituie parte civila in dosarul "Trofeul calitatii".

Ulterior, DNA a depus la dosar un listing detaliat al convorbirilor din care reiesea ca a existat un apel in dimineata acelei zile initiat de Grajdan catre Nastase, care a durat putin peste 40 de secunde.

Pe 6 iunie, completul de cinci judecatori a respins toate cererile probatorii legate de martorii solicitati pentru a fi audiati de catre aparatorii lui Adrian Nastase, pe motiv ca citarea si audierea lui Adrian Balaban-Grajdan si a lui Alin Teodorescu nu sunt pertinente si utile cauzei.

"In ceea ce priveste aspectele legate de constituirea sau neconstituirea Inspectoratului de Stat in Constructii ca parte civila sau legate de existenta sau inexistenta unui prejudiciu al ISC, instanta constata ca sunt suficiente probe la dosarul cauzei", declara atunci presedintele completului de cinci judecatori.

Avocatii lui Nastase au cerut reaudierea a aproximativ 30 de martori, au invocat argumente hilare, de la marimea geamurilor salii de sedinta pana la locul procurorului in sala de judecata, dand impresia ca se dorea tergiversarea procesului pana la momentul prescrierii faptelor.

Pe 14 iunie, completul de cinci judecatori a ascultat pledoariile acuzarii si ale apararii, stabilind ca miercuri, 20 iunie, sa dea verdictul final.

DNA a cerut celor cinci magistrati majorarea pedepsei stabilite in cazul lui Nastase, apreciind ca doar asa s-ar putea atinge scopul educativ al pedepsei.

In pledoariile lor, aparatorii lui Nastase au sanctionat in termeni duri comportamentul "nefiresc" al presedintelui completului de trei judecatori al ICCJ, judecatorul Ionut Matei. Avocatii au aratat ca acesta "a aplicat corectii corporale" unora dintre inculpatii din dosar, dand exemplu faptul ca Irina Paula Jianu a fost tinuta in picioare pe parcursul audierilor, pe motiv ca nu i-ar fi convenit ca inculpata zambea in sala de judecata. Avocatii au aratat ca atitudinea ostila a magistratului ar conduce lesne la ideea ca acesta a avut o convingere deja formata inainte de a se pronunta in acest dosar.

Totodata, avocatii apararii lui Nastase au aratat ca nu trebuie scapata nicidecum din vedere situatia judecatoarei Ioana Bogdan, o alta membra a completului de judecata, care a decis condamnarea lui Nastase. Despre Ioana Bogdan, apararea lui Nastase a sustinut ca aceasta nu ar avea calitatea deplina de judecator si nu ar beneficia de inamovibilitatea acordata unui magistrat, pe motiv ca pe numele ei nu ar exista un decret de numire in functia de judecator semnat de catre presedintele Romaniei, asa cum prevede Constitutia Romaniei.

Desi Consiliul Superior al Magistraturii a explicat ca Bogdan a fost numita judecator in baza Legii 92/1992, anterior revizuirii Constitutiei si aparitiei legilor magistratilor din 2004, prin care s-a statuat numirea prin decret prezidential, avocatii continua invocarea absentei inamovibilitatii, cat sa se puna in discutie legalitatea unor hotarari judecatoresti din 2000 pana in prezent.

In ultimul sau cuvant inaintea deciziei de condamnare, fostul premier Nastase a sustinut ca s-a dorit inculparea sa in cat mai multe cazuri, astfel ca procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au recurs la fabricarea unor dosare hibrid, acesta fiind si cazul "Trofeului Calitatii".