Dacă în forma ințială a proiectului de OUG prezentat de Guvern, banii din Pilonul II puteau fi scoși după doar cinci ani de cotizare, în forma adoptată vineri seara au apărut câteva modificări. Astfel, banii nu mai pot fi scoși înainte de împlinirea vârstei de pensionare, dar participanții pot renunța să mai contribuie la Pilonul II, contribuțiile urmând să se întoarcă la stat, în Pilonul I.

Cuantumul contribuției a rămas de 3,75%, după aceasta a scăzut în acest an de la peste 5%. Potrivit legislației de funcționare a Pilonului II de pensii, contribuția trebuia să ajungă la 6%, însă pe fondul deficitului tot mai mare la bugetul de asigurări sociale, Guvernul nu numai că a înghețat această contribuție, dar a și scăzut-o.

"În ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, contribuţiile nu au fost reduse, aşa cum unele televiziuni titrau astăzi, contribuţia a rămas în continuare 3,75% şi ne amintim cu toţii cum, anul trecut, când s-a redus această contribuţie, toată lumea spunea că vor fi venituri mai mici. Bineînţeles, Guvernul, ştiind ceea ce spune, a anticipat că vor fi venituri mai mari şi, după 11 luni, veniturile din aceste contribuţii, în 2018, au fost de 7,06 miliarde de lei, comparativ cu 11 luni din 2017, 6,52 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, contribuţia medie pe lună pe fiecare persoană a fost, în 2017, de 153 de lei, iar în 2018 mai mare, de 159 de lei. Nu s-au redus contribuţiile, dar s-au redus comisioanele, după cum urmează: comisionul de administrare de 2,5%, care iniţial trebuia să funcţioneze pentru o perioadă de până la 5 ani, a fost redus de la 2,5 la 1%, în condiţiile în care şi acest 1% se va împărţi între administratorii de fonduri de pensii private, 0,5, respectiv Casa Naţională de Pensii 0,5", a declarat Darius Vâlcov, citat de Agerpres.

Celălalt comision de 0,05% pe lună, a fost înlocuit cu unul care variază de la 0,02% pe lună până la 0,07% pe lună, în funcţie de performanţa fondului, a adăugat Vâlcov.

"Pentru fondurile care au un randament mai mic decât inflaţia, aceste fonduri vor putea percepe un randament doar de 0,02% pe lună. Dacă randamentul va fi mai mare cu un procent faţă de inflaţie, va creşte la 0,03% şi tot aşa, până la 0,07, dacă randamentul va fi mai mare de 4% peste rata inflaţiei. Important de ştiut, că ascultam la o televiziune că, până la urmă, ce au de câştigat românii. Păi, toate aceste comisioane se luau din conturile celor care depuneau aceşti bani. Am văzut şi o analiză, că e vorba de 2,75 lei, 2,25 lei... Vreau să fim mai exacţi. E vorba de 100 de milioane de euro comisioane care s-au încasat în acest an, de aceste şapte societăţi de administrare, care au, în medie, 22 de salariaţi, pentru a şti despre ce este vorba. Li s-a permis administratorilor acestor fonduri să investească în proiecte de parteneriat public-privat", a afirmat Vâlcov.

El a explicat că s-a solicitat ca aceste societăţi să ajungă la un anumit capital social, într-un termen de un an de zile.

"Totodată, pentru că vorbim de administrarea unor sume imense, vorbim de administrarea a aproximativ zece miliarde de euro, s-a solicitat ca, într-un termen de un an de zile, aceste societăţi să ajungă la un capital social, după cum urmează: dacă administrează fonduri de până la 100 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie 5% din valoarea contribuţiilor administrate, dacă administrează fonduri între 100 de milioane de euro şi 500 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie de 7%, iar peste 500 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie de 10%", a spus Vâlcov.