"În conturile fondurilor de pensii private obligatorii din România, 7 la număr, s-au strâns peste 9 miliarde de euro. Peste 60% din aceste sume finanţează deficitul bugetar sau datoria publică deoarece sunt investite în obligaţiuni emise de statul român, iar 20% din aceste sume asigură lichiditatea pieţei de capital de la Bucureşti. În cazul în care contribuţiile viitoare la pilonul II ar fi direcţionate către bugetul de stat, aceasta ar avea un efect catastrofal pentru piaţa de capital. În plus, reducerea temporară a deficitului bugetar se face cu costul creşterii viitoare masive a acestuia, când persoanele care au contribuit la Pilonul II se vor pensiona", explică analiștii în comunicat.

Organizaţia CFA România menţionează că promovează investiţiile responsabile, cu viziune pe termen lung şi administrarea acestora în interesul clienţilor.

"Ne dorim un buget echilibrat pe termen lung şi asigurarea unui trai decent la bătrâneţe pentru toţi românii printr-un management eficient al pensiilor private. În România, cheltuielile sociale reprezintă aproximativ 8% din produsul intern brut, cea mai mare cheltuială din bugetul de stat (aproape o treime din total). Acest procent va ajunge la 15% din produsul intern brut, într-un interval de 40 de ani", se arată în comunicat.

Potrivit organizaţiei, principala diferenţă dintre sistemul de stat şi cel privat este că primul este un sistem de tip 'pay-as-you-go', adică banii reţinuţi în prezent celor care contribuie sunt utilizaţi pentru a plăti pensiile celor care se află la vârsta pensiei. Cel de-al doilea este un sistem finanţat - contribuţiile plătite astăzi sunt investite în numele participantului, urmând a fi returnate aceluiaşi participant sau moştenitorilor, împreună cu randamentul aferent, la vârsta pensionării.

"Sunt mari semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Este necesară rebalansarea proporţiei perioadei active în totalul vieţii, prin creşterea vârstei de pensionare şi stimularea economisirii. Consumăm mai mult decât veniturile. Un sistem obligatoriu de pensii care să transfere o parte din costul lunar suportat de angajat către un cont individual este o soluţie", declară Alexandra Smedoiu, vicepreşedinte CFA România.

Conform organizaţiei, România are cea mai mică rată de economisire din UE, respectiv 5%.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, în urmă cu o săptămână, că mecanismul pentru transferul pensiei de la Pilonul II la Pilonul I ar putea fi pus pe masa Guvernului până la finalul primului semestru din acest an.

"Se discută, sper ca în primul semestru să aveam pe masa Guvernului o propunere de mecanism, un nou principiu, o altă abordare. (...) Se creează un mecanism transparent, opţional, pentru ca aceia care doresc să meargă din Pilonul II către Pilonul I să poată să o facă având toate elementele financiare transparent prezentate, cum se face în zona privată. Fiecare să ştie pe ce să se poată baza, să poată fi sigur că un randament mai bun îl poate găsi în această zonă a Pilonului II şi nu în alte zone", a spus Teodorovici.

Guvernul a adoptat, la sfârşitul anului trecut, o ordonanţă de urgenţă care reduce contribuţia la Pilonul II la 3,75% din salariile brute începând cu anul 2018, de la 5,1%.

La sfârşitul lunii februarie a acestui an, fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de aproximativ 41,71 miliarde de lei, în creştere cu 25,73% faţă de nivelul de la 28 februarie 2017, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară.