''Romania isi doreste o integrare mai profunda si, evident, dorim sa fim in nucleul Uniunii Europene", a spus Iohannis, care participa la reuniunea informala a Consiliului European. "Initial, intalnirea a fost convocata pentru a discuta despre viitorul Uniunii in lumina Brexit-ului, dar iata ca incet-incet ajungem sa discutam despre viitorul Uniunii pur si simplu. Este destul de clar ca astazi incercam sa elaboram un plan, ce se va intampla in lunile urmatoare, pana in martie cand se serbeaza 60 de ani de la Tratatul de la Roma, care practic a dus la infiintarea Uniunii. Pana atunci, asta am discutat cu liderii cu care am avut intalniri, vrem sa avem un plan pentru Uniunea Europeana'', a declarat seful statului, potrivit Agerpres, care citeaza Digi 24.

Totodata, Iohannis a evidentiat ca Romania are "doua puncte care reprezinta parti esentiale ale strategiei nationale - este vorba de un principiu de integrare mai profunda in Uniune, cu cele doua aspecte: intrarea in Spatiul Schengen si intrarea in zona euro".

"Cred ca incet-incet, mai ales in ultimele luni, partenerii nostri si-au dat seama ca Romania este o tara care doar geografic se afla intr-o margine a Uniunii. In realitate suntem foarte bine pregatiti, am dovedit ca putem sa facem fata fara niciun fel de problema acestui val migrationist, ne-am protejat foarte bine granitele proprii, (...) am reusit sa integram un numar de migranti care au ajuns in Romania. Suntem foarte bine pregatiti si din punct de vedere economic. (...) Cred ca oricine si-a putut da seama foarte usor ca la noi lupta impotriva coruptiei este un lucru pe care il luam foarte in serios, cu rezultate notabile, si aceste lucruri s-au vazut foarte bine si in UE'', a subliniat presedintele.

In ceea ce priveste intrarea Romaniei in Schengen, avand in vedere si recentele afirmatii de sustinere pentru acest demers din partea unor tari, Iohannis a declarat: "Lucrurile nu sunt niciodata simple si este nevoie de discutii cu mai multi parteneri. Nu vreau sa nominalizez, dar mai este de lucru. Sa nu-si imagineze cineva ca problema este rezolvata. A luat o turnura pozitiva, dar pana la rezolvare mai avem de lucru".

Merkel: Uniunea Europeana este intr-o ''situatie critica''

Uniunea Europeana este intr-o ''situatie critica'', a recunoscut vineri cancelarul german, Angela Merkel, la sosirea sa la summitul european de la Bratislava, care trebuie sa traseze conturul unei Europe post-Brexit.

''Suntem intr-o situatie critica. Trebuie sa aratam prin actiunile noastre ce putem face mai bine'', a pledat dna Merkel, mentionand securitatea, lupta impotriva terorismului, cooperarea in domeniul apararii si chestiunile referitoare la cresterea economica si locurile de munca.

''Mesajul de la Bratislava trebuie sa fie: Vrem sa cooperam si sa solutionam problemele care exista in Europa'', a declarat Merkel, inainte de convorbirile informale cu ceilalti lideri din UE.

''Este vorba de a arata prin fapte ca putem deveni mai buni'', a declarat Merkel, adaugand ca este nevoie de actiune in urmatoarele sase luni.

Primul summit fara Marea Britanie

Conducatorii tarilor membre ale UE se reunesc vineri, fara Regatul Unit, la Bratislava pentru a trasa contururile unei Europe post-Brexit in cadrul unui summit in care securitatea si relansarea apararii europene urmeaza a fi subiectele principale ale dezbaterilor, informeaza AFP, preluata de Agerpres.

Reuniti intr-un castel situat pe o colina in apropierea Dunarii, “Cei 27” vor schita o "foaie de parcurs" pentru a relansa o Europa slabita, dar apelurile repetate de a-si strange randurile se ciocnesc de divergente in continuare profunde.

Existenta UE "nu este amenintata" de Brexit, a estimat miercuri presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, inainte de a lansa o serie de proiecte "concrete" in diverse domenii (securitate, aparare, investitii, informatica).

Dar "ar fi o eroare fatala sa consideram ca rezultatul negativ al referendumului din Regatul Unit reprezinta o problema specific britanica", a avertizat la randul sau presedintele Consiliului European, Donald Tusk, in invitatia adresata “Celor 27” pentru summitul de la Bratislava.

Cetatenii europeni "vor sa stie daca elitele politice sunt capabile sa restaureze controlul asupra evenimentelor si proceselor care ii depasesc, ii dezorienteaza si uneori ii sperie", a estimat el, citand migratiile, terorismul, dar si mondializarea.

Marile decizii vor fi adoptate intr-un alt summit, prevazut sa aiba loc la Roma in martie 2017, cu ocazia implinirii a 60 de ani de la Tratatul fondator al constructiei europene. Pana atunci, “Cei 27” vor incepe deja sa estimeze cum ar fi posibila o relansare a apararii europene, cu care majoritatea tarilor par sa fie de acord.

Accent pe resursele militare si pe o armata comuna

Comisia propune in special "resurse militare comune", "un cartier general unic" si crearea unui fond european "inainte de sfarsitul anului" pentru stimularea cercetarii si a inovarii in industria apararii.

"Pentru moment, nu exista un stat major operational, ci doar un comitet militar al Celor 28", a indicat o sursa diplomatica franceza.

Parisul si Berlinul, principalele sustinatoare ale acestui subiect, au intentia sa supuna atentiei la Bratislava o initiativa comuna pentru a declansa operatiunile UE mai rapid si a obtine mai multe finantari europene.

Plecarea Regatului Unit, care a favorizat intotdeauna cadrul NATO, ofera o sansa de avansare acestui dosar in contextul in care Europa se confrunta cu crize, razboaie si terorism.

In domeniul securitatii, intarirea protectiei frontierelor externe ale UE constituie de acum incolo obiectul unui consens. Bratislava ar urma sa marcheze "o cotitura decisiva" in aceasta privinta, estimeaza Tusk.

Niciodata Uniunea nu a fost mai fragmentata

Ar putea fi dificil, insa, ca liderii europeni sa faca la Bratislava o demonstratie a unitatii. "Niciodata inca eu nu am vazut o astfel de fragmentare si atat de putina convergenta in Uniunea noastra", a admis miercuri Juncker in fata eurodeputatilor.

Subiecte precum lucratorii detasati si repartizarea refugiatilor in UE din Italia si Grecia raman extrem de conflictuale.

Tarile Grupului de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia si Republica Ceha), aflate printre cele mai contestatare ale proiectelor europene de primire a refugiatilor, intentioneaza sa-si prezinte la Bratislava propria viziune asupra viitorului Uniunii, despre care ele estimeaza ca este prea dominata de unele tari mari.

Tari din sud, precum Grecia, Franta si Italia, reunite la Atena saptamana trecuta, prefera alte prioritati, precum impartirea poverii migratorii si relaxarea austeritatii bugetare.

Recentul apel al sefului diplomatiei luxemburgheze, Jean Asselborn, de excludere a Ungariei din UE pentru incalcarea valorilor sale fundamentale, este o alta ilustrare a fisurilor din blocul european.

"La Bratislava nu se va rezolva totul printr-o atingere de bagheta magica, dar trebuie gasita o baza care sa permita degajarea unui acord in lunile care urmeaza", a rezumat o sursa diplomatica.