"Toata lumea sa inteleaga. Nu este in joc iesirea Greciei din zona euro, ci daca suntem dispusi sa acceptam sub santaj acordul nesustenabil care ne este oferit", a insistat seful executivului grec. 

El si-a reiterat astfel apelul catre populatie de a respinge la referendumul din 5 iulie.

"Ieri s-a petrecut un eveniment de o importanta politica majora (...) FMI a publicat un raport privind economia Greciei, care da dreptate guvernului grec, intrucat confirma ceea ce era evident, ca datoria Greciei este nesustenabila", a spus Tsipras. 

Conform documentului, elaborat inaintea esecului discutiilor dintre guvernul grec si creditorii internationali, Grecia va avea nevoie de noi finantari, in valoare de aproximativ 50 de miliarde de euro, in urmatorii trei ani, precum si de o noua taiere a datoriei, de circa 30%, intrucat ritmul lent al reformelor face ca dinamica acestei datorii sa fie una nesustenabila, ea urmand sa ajunga in anul 2020 la circa 150% din PIB-ul Greciei. 

In timpul negocierilor, "creditorii nu ne-au spus", aceste lucruri, a sustinut Tsipras.

In continuare, el a cerut populatiei sa voteze in mod calm si ca fiecare sa respecte opiniile celorlalti.

"Luni vom fi cu totii uniti. Un 'Nu' la referendum nu este un 'Nu' fata de Europa. Astazi fac apel sa se spuna 'Nu' ultimatumului si santajului, dar si un 'Nu' diviziunii (...) Sa votam cu calm si cu argumente, nu cu reprosuri", a incheiat el.

La randul sau, ministrul de finante grec, Yanis Varoufakis, spune ca exista "100% sanse" sa se ajunga la un acord intre Atena si creditorii, dupa referendumul din 5 iulie, indiferent de rezultatul acestuia, relateaza AFP.

''Se va ajunge la un acord fie ca rezultatul votului va fi 'da', fie ca va fi 'nu'. Daca rezultatul va fi 'da', atunci va fi un acord prost, bancile se vor deschide cu un acord prost. Daca va fi 'nu', atunci vom avea un alt acord care va fi viabil, ceva in genul propunerilor pe care noi le-am facut in ultimele zile", a declarat Varoufakis pentru BBC News, transmite Agerpres.

Oficialul de la Atena a criticat politica de austeritate care a fost pusa in aplicare in Grecia in ultimii cinci ani si durata negocierilor cu creditorii internationali.

''Avem un sistem de guvernare foarte rau in Europa. Aceasta nu este maniera corecta de a conduce o uniune monetara. Este o parodie, o comedie a erorilor de acum cinci ani'', a spus Yanis Varoufakis. 

Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a dezmintit insa vineri drept "complet false" declaratiile lui Varoufakis, potrivit carora acordul e aproape. 

Jeroen Dijsselbloem a subliniat ca Grecia se confrunta cu un viitor dificil, indiferent care va fi rezultatul referendumului de duminica si ca masuri fiscale dificile sunt inevitabile.

"Orice politician care spun ca aceste masuri nu vor fi necesare in cazul unui vot negativ este unul care prosteste populatia", a spus Dijsselbloem.

Grecia a devenit marti prima tara dezvoltata care intra in incapacitate de plata fata de FMI si astfel este privata de resursele Fondului. Autoritatile de la Atena au depus totusi, in extremis, o cerere de amanare a platilor asupra careia institutia internationala se va pronunta in urmatoarele saptamani, potrivit unei surse apropiate acestui dosar.  Decizia finala ii revine Consiliului de administratie al FMI, ce reprezinta cele 188 de tari membre ale FMI si in care SUA si statele membre ale Uniunii Europene detin aproape 50% din voturi.

Daca cererea Atenei va fi acceptata, Grecia nu ar mai fi considerata in incapacitate de plata fata de Fond si ar avea din nou acces la resursele acestuia.

Eurogrupul a hotarat miercuri seara sa continue negocierile cu guvernul de la Atena numai dupa ce se vor afla rezultatele referendumului din 5 iulie.

Un referendum controversat, de 20 milioane euro

Cu costuri estimate la 20 de milioane de euro, acest referendum ridica multe semne de intrebare si din punct de vedere practic provoaca numeroase batai de cap, de la anularea competitiilor sportive pentru a favoriza participarea la vot si pana la acoperirea costurilor de transport pentru alegatorii din insule, dat fiind ca grecii trebuie sa voteze in circumscriptiile de care apartin, scrie El Pais.

Ministerul de Interne negociaza preturi speciale cu principalele companii de transport (inclusiv cele maritime, care asigura legatura cu insulele), precum si un acord avantajos cu o cunoscuta companie de sisteme informatice pentru ca numaratoarea voturilor sa se faca in maximum doua ore de la inchiderea urnelor. 

Insa principalele probleme legate de referendum sunt de ordin juridic si institutional, scrie El Pais.

Cel mai important organism al juristilor eleni a anuntat miercuri ca nu este de acord cu decizia guvernului de la Atena de a convoca un referendum, din motive similare celor invocate de Consiliul Europei: graba cu care s-a convocat, cu doar sase zile lucratoare la dispozitie pentru a-l organiza si, mai ales, caracterul inoportun al intrebarii, pe tema unei propuneri de acord deja expirata. 

Ca dovada a polarizarii societatii elene, cel putin 50 de specialisti au ocupat marti temporar cladirea Colegiului Avocatilor din Atena, intrerupand o reuniune a acestui organism.

Cele mai multe voci denunta lipsa de regularitate a plebiscitului, ce ar putea fi clarificata de catre un tribunal electoral special, care nu se va reuni insa decat dupa 5 iulie. Constitutia elena stabileste un termen de o luna pentru organizarea unui referendum.

Mai mult, faptul ca propunerea de acord a creditorilor internationali - deja expirata - include chestiuni de ordin fiscal (de exemplu, cresterea TVA) face ca referendumul sa fie ilegal, potrivit unor specialisti in Constitutie, deoarece incalca articolul 44 al legii fundamentale a Greciei, care nu permite niciun fel de consultare populara pe teme fiscale. 

La randul sau, secretarul general al Consiliului Europei (din care fac parte 47 de tari, inclusiv Grecia), Thorbjorn Jagland, crede ca referendumul "nu se incadreaza in standardele internationale", fiindca nu intruneste conditiile si garantiile stabilite de acest organism. In cazul referendumului din Grecia, 'cea mai mare problema' o reprezinta faptul ca a fost convocat cu putine zile inaintea votului, a spus Jagland pentru agentia Associated Press. Totodata, intrebarea la care trebuie sa raspunda cetatenii greci nu este foarte clara, a adaugat el.

Balanta inclina spre DA la referendum

Adeptii unui vot pozitiv la referendumul de duminica din Grecia ii devanseaza usor ca procent pe cei care intentioneaza sa voteze varianta 'nu', recomandata de guvern, conform unui sondaj de opinie publicat vineri de ziarul Ethnos, relateaza AFP si Reuters. 

Potrivit sursei citate, procentul celor care vor sa voteze 'da' este acum de 44,8%, in timp ce acela al adeptilor unui raspuns negativ la propunerea creditorilor ar fi scazut pana la 43,4%.  Este pentru prima data cand sustinerea raspunsului afirmativ la referendum este mai mare decat cea a unuia negativ intr-un sondaj publicat in Grecia.

Grecii sunt inca in mare majoritate dornici sa ramana in euro (74%), in timp ce 15% vor sa se revina la moneda nationala, drahma, iar 11% sunt indecisi.